PINmagazine: Quo vadis IASI? Tectonica office din Europa de Est

tectonica-office-iasi-partial

Articol scris de George Turcanasu, publicat in PINmagazine nr.3

Oraşul regional, care beneficiază de o bună guvernanţă atât locală, cât şi naţională şi care are elite economice, sociale şi culturale responsabile, poate evolua către statutul de metropolă regională, capabilă să insereze regiunea la nivel global.

O apreciere a indicatorilor economici, sociali şi demografici specifici oraşelor secundare, poate fi percepută ca semn al reteritorializării funcţionale regionale, după decenii de egalizare a importanţei administrative şi funcţionale a marilor oraşe cu a celor mai puţin mari. Această egalizare a imprimat mutaţii structurale profunde, precum detaşarea capitalei sau netezirea ierarhiei urbane la nivel regional, ce a dus la aproape dispariţia din sistemul de relaţii a oraşului mare, al releului regional al capitalei, capabil să structureze un sistem teritorial regional.

Din această perspectivă, oraşele secundare ale estului UE au un avantaj faţă de cele situate pe palierele ierarhice inferioare. Având deja un hinterland regional, au o mare capacitate de a produce forţă de muncă înalt calificată şi de a reţine elitele; astfel, acestea au acumulat în evoluţia lor recentă, funcţii, care altădată erau specifice doar metropolei naţionale, devenind huburi aeronautice capabile să conecteze regiunile la fluxurile internaţionale sau centre ale industriilor creative sau IT&C, curtate de marile companii multinaţionale.

În oraşele secundare, principalii chiriaşi sunt companiile IT&Outsourcing, ca urmare, avem un numitor comun. Ierarhia e dominată de marile oraşe secundare poloneze şi de Brno, capitala istorică a Moraviei (Cehia), fiind mult mai populate şi dezvoltate din punctul de vedere economic decât cele trei oraşe secundare ale României prezente în analiză. Mai mult, unele dintre ele sunt parte ale unor structuri urbane policentrice la nivel regional.

O caracteristică principală a distribuţiei e concentrarea în zona centrală a jumătate din suprafaţa închiriabilă – peste 100 mii mp. Aproape 90 de mii revin celor 16 clădiri din zona Palat – Sfântu Lazăr – Anastasie Panu. Mai mult, în ultimii doi ani acest areal s-a consolidat la nivelul oraşului, prin darea în folosinţă a Moldova BC, UBC 5 şi UBC 6, a clădirii Bursei Moldovei, ARIA etc.

Zona intermediară se caracterizează ca având un stoc dispersat în clădiri de talie mică. Sunt notabile însă câteva aglomerări: Tester 1 şi 2, Copou, Canta, Tudor Office Center.

Zona periferică impune în peisaj puţine aglomerări (Păcurari Vest, Bulevardul Socola – Bulevardul Poitiers şi CUG), dar unele sunt dominate de clădiri de birouri cu suprafaţă mare. În acest sens, menţionez: Ideo 1 sau Continental.

Articolul integral poate fi citit aici sau in revista tiparita PINmagazine nr.3

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s