Arhive pe categorii: social

Camera de Hotel nu e Acasa

images

Exista o serie de angajati care trebuie sa calatoreasca in mod obligatoriu ca parte a meseriei lor. Au functii care dau bine pe cartea de vizita: Area Manager, Business Developer Manager, Regional Manager, Sales Director etc. In fapt sunt doar niste agenti de vanzari mai bine platiti. Aveam o vorba la un moment dat: un director adevarat are propria cafetiera si secretara.

Pe cei mai multi dintre acesti manageri de vanzari ii poti intalni dis-de-dimineata la benzinariile OMV/Rompetrol de la iesirile din oras sau la restaurantele McDonald’s de pe traseu. Sunt oameni isi risca zilnic viata pe sosele tarii, care dezvolta boli profesionale nerecunoscute (ex. hernia de disc datorita condusului pe sute de mii de km, boli cardiace datorita consumului de cafea si energizante etc.)

De cele mai multe ori deplasarile au o durata de mai multe zile, ceea ce implica normal cazarea peste noapte la hotel/pensiune. Datorita presiunii pe rezultate, unii ajung sa petreaca mai multe nopti la hotel decat acasa alaturi de cei dragi. Cred ca 2005 a fost anul in care am decontat circa 200 de nopti de cazare.

Daca insa la 25-30 de ani aceasta situatie era acceptabila, cei care au depasit 35-40 de ani lasa in urma o familie, o sotie / un sot care trebuie sa trezeasca copiii, sa ii imbrace, sa ii duca la scoala/gradinita si sa le spuna (a cata oara?) ca tata/mama se vor intoarce curand acasa, dar nu in seara asta. Continuă lectura

Anunțuri

Bagajul de duminică seara

bagaj duminicaCu circa 15 ani de zile in urma am auzit prima data de conceptul de „bagaj de duminica seara”. Eram la Tg.Mures la o conferinta farmaceutica si o colega, care era speaker acolo, imi povestea cat de greu ii este sa faca naveta saptamanal pana la Bucuresti si ca se saturase de „bagajul de duminica seara”.

Pe atunci faceam deplasari cam 40-50.000 km anual, lucram la Chisinau si la Tg.Mures, dar locuiam in Iasi. Insa neavand copii, mi se parea normal. Au urmat insa ani si ani de deplasari, zeci si sute de mii de kilometri parcursi cu masinile de serviciu departe de familia care incepuse sa creasca: mai intai un copil, apoi al doilea.

Cert este ca la un anumit moment in cariera aceste deplasari au devenit pur si simplu o naveta: plecam luni la 3am din Iasi si ajungeam pana in 8.30 la Bucuresti. Aveam locuinta de serviciu, avansasem in ierarhia companiei, mi se decontau cheltuielile, deci parea a fi ok.

In acest rastimp pe plan personal pierdeam totul: primele cuvinte ale copilului, primele caramizi ale casei, prima cafea din zi cu sotia pe terasa. Mi-a luat doi ani  sa imi gasesc „biletul acasa” si am inceput sa recuperez timpul si sentimentele, sau cel putin asa credeam.

Dupa o vacanta in Bulgaria, am trecut prin Bucuresti cu familia. M-am oferit sa fiu ghid si sa le arat orasul pe seara. Fiica mea spune la un moment dat „Deci asa arata Bucuresti-ul…”; eu realizez ca ea nu mai fusese pana atunci in capitala si ii raspund „Pai tu cum credeai ca arata?”; la care ea raspunde „Credeam ca e o gaura neagra in care dispar parintii…”. Am inghetat, m-am uita la sotie si nu am mai scos nici un cuvant. Continuă lectura

HITECH Iasi: competitivitatea si polul de talente

Un trend important în atragerea forței de muncă competente – atât timp cât oferta universitară anuală este de circa 1,000 informaticieni / programatori și 1,500 economiști vorbitori de cel puțin două limbi străine – este migrarea inversă a forței de muncă pentru contrabalansarea unui eventual deficit pe acest segment.

Varujan Pambuccian (membru în Comisia pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor) a participat prin videoconferință și a vorbit despre necesitatea unei schimbări de fond pentru a crește competitivitatea sectorului IT în România. „Este nevoie să trecem de la investițiile de tip producție în fabrica de software la producția de proprietate intelectuală. Este o trecere care trebuie facută în maximum 3–5 ani pentru că există o concurență puternică din partea țărilor din America Latină și nordul Africii. În viitorul apropiat nu vom mai conta ca forță de muncă ieftina, iar investitorii vin acolo unde sunt idei și competențe. Va trebui practic să trecem de bariera actuală, în care producem ingineri de software și doar 10% din ei lucrează în cercetare și dezvoltarea de produse noi. Este păcat ca universitățile să producă ingineri și specialiști, iar noi să-i folosim ca muncitori”, a spus Pambuccian, care a mai adăugat că factorul cel mai important în dezvoltarea unei economii IT vine din existența unor legături strânse între jucătorii din piață și din orientarea către produse IT pentru mass-market.

www.donor.ro – lansarea primului site de cautare donatori de sange din Romania

Dupa aproape 4 luni de la prima mea idee, si dupa ce am strans un comitet de organizare de 14 persoane, lansam http://www.donor.ro/ – primul site de cautare donatori de sange din Romania. Ne propunem crearea unei alternative de cautare donatori de sânge şi transmiterea cererilor specifice de sânge pentru rezolvarea unor cazuri urgente.
Ca şi membru Donor.ro vei avea posibilitatea să postezi cereri de donare sânge (pentru familie, prieteni, cunoştinţe), să vizualizezi cererile active şi să primeşti cereri de donare specifice profilului tău. În cazul în care grupa, Rh-ul şi judeţul tău se vor potrivi unei cereri noi, vei fi invitat printr-un e-mail să donezi sânge la Centrul de Transfuzii din judeţul tău.
E o initiativa cu scopul initial de a aduna o masa critica de membri inregistrati, astfel incat o eventuala cerere sa aibe destinatari. De exemplu, daca apare o cerere de AB4 negativ (1% din populatie, vezi graficul de mai sus cu ponderea in populatia din Romania), statistic vorbind e nevoie de o masa de minim 100 de membri din acel judet pentru a fi siguri ca vom gasi un potential donator. Iar la o operatie mai grava, ai nevoie de cel putin 4 unitati de sange, adica de 4 donatori, deci de o masa de cautare de 2,000 de potentiali donatori sanatosi.
Se asigura confidentialitatea absoluta a donatorilor potentiali. Site-ul NU pune la dispozitie celor ce au nevoie de sange liste cu potentialii donatori.
Te invit in concluzie să devii membru Donor.ro

Interviu din 2009 cu Catrinel in revista Glare

Interviu cu Catrinel Zaharia realizat in 2009 de Maura Anghel in Glare – prima revista de business si lifestyle din Moldova.

Target, business, corporate… Cuvinte pretenţioase care, rostite de vocea gravă a unui bărbat, pot avea avea rol de zăvor în lumea celor ce strunesc banii. Susurate de glasul blând al unei femei, pot fi oricând o uvertură pentru o simfonie a afacerilor, scrisă zi de zi pe un portativ înţesat cu cifre…

„Adevãratul leadership se învaţã în cei şapte ani de acasã”

 “Provocarea cea mare este să ai o carieră, dar să-ţi faci timp să arăţi că totuşi eşti femeie”.

“Este extrem de important să-ţi dimensionezi corect aspiraţiile, să-ţi propui şi să-ţi clarifici locul unde vrei să ajungi, apoi să nu te abaţi de la drumul propus, în ciuda piedicilor”.

“Dacă aş simţi că sunt deja pe culmi, ar însemna că nu mai am unde urca şi atunci m-aş plafona”

“Un om de succes e un om împăcat cu sine.“

“Familia te iubeşte şi te susţine întotdeauna, fără să-i pese dacă eşti sau nu om de afaceri”.

“Gradul valorii este dat de gradul de intensitate cu care este dorit un anumit lucru, persoană, sentiment. Iubirea, în toate formele ei, este cea care mă ghidează în tot ce fac”.

”E important pentru o femeie să se ştie apreciată. Ce este un diamant sau o perlă dacă nu le doreşte nimeni? Sticlă şlefuită…”

Steagul de la balcon

O singura zi pe an nu sta in luneta masinii steagul purtat de mine pana la Olimpiada din Atena 2004 si inapoi. Si atunci, dar cu siguranta si acum e o aventura sa iti procui un steag al Romaniei de dimensiuni normale; dupa cateva zile de cautari, cu o seara inainte de a pleca spre Grecia l-am gasit in vechea librarie din cartier, pus undeva sub tejghea, pentru ca probabil nu era printre cele mai vandute articole.
Obiceiul de a arbora steagul de ziua nationala oriunde e posibil (acasa in balcon, la geamul de la bucatarie, in masina etc.) l-am observat acum aproape un deceniu la Budapesta, unde era un gest de normalitate, nu de nationalism sau extremism ci mai ales de respect si de apartenenta.

De la IT la fertilizare in vitro

Acum circa un an si jumatate, in toamna lui 2007, cand am agreat sa ofer consultanta imobiliara pentru proiectul TUDOR Office Center, targetul de clienti-chiriasi in care am crezut a fost unul foarte clar: birouri de software, back-office, call-center, sau mai pe scurt BPO (Business Process Outsourcing); astfel ca toate eforturile mele s-au canalizat in acea directie.
Iata ca insa, saptamana trecuta am atras un client dintr-un domeniu absolut surprinzator, daca e sa ma uit pe planurile initiale: un centru de fertilizare in vitro si operatii tip one-day surgery. E o firma israeliana care are inca doua centre in Europa Centrala si de Est: in Slovacia (din 1999) si in Cehia (din 2005).
Dincolo de diversificarea tipologiei din clienti din cladire, multi alti factori au trebuit sa fie luati in calcul si in cele din urma implementati: asigurare acces ambulanta, lift medical, mai multe toalete (fiecare rezerva urmand sa aibe cate una), camere speciale (sala operatorie, sala de frig etc.).
Cred ca acest centru va avea un impact pozitiv si asupra formelor de retail de la parter (magazin de presa, banca, farmacie, cafenea). Mixul de vizitatori s-a modificat si el; in fond vorbim de operatii de fertilizare de circa 1,500 euro.
Si bomboana de pe tort am primit-o cam la o ora dupa ce am trimis un mini-comunicat de presa catre mai multi prieteni si cunostinte. Unul dintre ei ma suna si imi spune: „E pe bune informatia? Cand se inaugureaza centrul de fertilizare?”. Eu intreb: „Pai nu ai deja un copil? Mai incerci sa faci unul? Deschiderea centrului e in iunie, cred”. Amicul zice: „Nu, e pentru un coleg care tocmai se pregatea sa plece la Bucuresti sa inceapa procedurile; dar daca se deschide clinica in Iasi, mai asteapta. De fapt cred ca am vreo 3 colegi care vor sa recurga la aceasta procedura.”
Concluzia e ca faptul oamenii continua sa-si doreasca copii, indiferent de criza, context economic, curs euro, scandaluri politice etc. Iar eu nu pot decat sa ma bucur ca alaturi de IT-isti de la etajele superioare, la primul etaj 1 i-am adus pe cei de la Iscare.