Arhive etichetă: echilibru

[PIN Magazine] revista industriei regionale IT & Outsourcing

short - coperta revista PIN Magazine

Primul număr al PIN Magazine, revista industriei regionale IT & Outsourcing va fi lansat în cadrul galei premiilor industriei PIN2016 din 12 mai, devenind astfel o platformă de comunicare relevantă despre comunitatea de specialiști, evenimentele specifice și noile tehnologii.

După Power L@unch și Școala Informală de IT, Extind lansează la Iași trei noi concepte regionale pentru industria de IT & Outsourcing:

coperta revista PIN Magazine - small

  1. PIN2016 – gala premiilor industriei IT & Outsourcing. La nivelul României de Nord Est lipsea un eveniment de amploare care să pună în valoare dinamismul industriei IT & Outsourcing care va depăși conform unor studii recente nivelul de 30.000 de specialiști în 2030.
  2. PIN Magazine – revista industriei IT & Outsourcing din regiune. Tiraj 1.000 de exemplare tipărite (A4, 40 pagini full color) distribuite gratuit în companii, universități și la conferințe de profil. Revista va avea și o variantă online .
  3. Birouri Vii – platforma de reportaje despre se dorește aducerea în față a unor companii pentru care oamenii sunt cea mai importantă resursă, iar marea provocare va fi aceea în care spațiul de lucru să îi ajute pe aceștia să fie mai comunicativi, mai productivi.

Gânduri despre imigrația selectivă

imigratia selectiva

ilustrație realizată de Adrian Mironescu, WIRON.

Articol scris de Varujan Pambuccian si publicat cu acordul acestuia.

 

Vreau să explic, sper cu claritate, de ce am propus măsura naturalizării în condiții mai bune decât cele actuale a specialiștilor străini în domeniu. De ani buni, cererea de locuri de muncă în industria de software este în creștere continuă. A crescut și oferta universitară, dar într-un ritm mai scăzut și cu o limită naturală clară: într-o populație dată, procentul de oameni care se îndreaptă către o meserie este cu mult sub 100%.

Industria românească de software este în principal o industrie de outsourcing. Nu sunt un fan al acestui tip de industrie, dar lucrurile pe care le visez contează mai puțin acum. Asta nu ține nici de universități, nici de cunoștințele de specialitate ci de faptul că suntem o piață mică atât ca populație cât și ca valoarea produselor și serviciilor software achiziționate de un cetățean român pe an, de faptul că ne lipsesc cunoștințele de marketing și vânzări și de faptul că nu avem suficient networking în piețele majore.

Asta a făcut ca industria de outsourcing să crească repede și sustenabil și să tragă puțin după ea (direct sau indirect) și zona de start-up-uri locale. Dacă eram americani, modelul era diferit: aveam ideea de business și piața iar cercetarea și producția o realizam în altă țară pentru că specialiștii IT americani costă de 8-10 ori mai mult. Noi avem un număr rezonabil de mare de specialiști și producem azi atât în zona de cercetare cât și în zona de producție lucruri care se vând apoi de regulă sub numele celor care au piața și știu să se descurce în ea. Asta înseamnă outsourcing și diferă radical de lohn-ul pe care l-am practicat la începutul anilor 2000. Practic am evoluat de la a face bucăți de produs la a gândi și face întregul produs sau, mai bine, la a propune un produs gândit și realizat cap-coadă.

Nu am fost și nu suntem singurii care fac asta. A încercat India să facă același lucru, dar calitatea softului dezvoltat acolo s-a dovedit repede a fi mai slabă iar comportamentul specialiștilor indieni destul de impredictibil. Așa se face că zona Asiei a fost destul de repede abandonată iar India s-a profilat mai mult pe lohn sau pe servicii software și pe servicii auxiliare. Nu am fost singurii care au profitat de acest moment. În Europa un fenomen similar s-a petrecut în Polonia, Ucraina și Rusia, iar în lume un fenomen similar s-a petrecut în Brazilia și în Mexic. Brazilia și Mexic sunt țări cu populație tânără numeroasă, iar o parte din ea s-a îndreptat spre zona de IT. Mai mult, pe afinități lingvistice și pe o stabilitate politică suficient de ridicată ca să ofere predictibilitate, ele au început să dreneze specialiști din zona Americii Latine.

Polonia a profitat de tensiunile din Ucraina și pe apartenența la UE și a început acest proces cu câțiva ani în urmă, oferindu-le specialiștilor ucrainieni salarii mai bune decât acasă și stabilitatea unei țări UE. Noi am mizat pe spațiul de creștere internă care însă, în urma unei creșteri masive a cererii de forță de muncă nouă din ultimii ani începe să se subțieze.

Există deja o oarecare nervozitate în rândul investitorilor din zona industriei de outsourcing în ceea ce privește spațiul de creștere. În condițiile în care acesta dispare se petrec două fenomene simple: salariile cresc într-o primă fază după care locurile de muncă sunt considerate nerentabile și se relochează.

Așa s-a întâmplat chiar în România, atunci când o mare corporație a decis deschiderea unui al doilea front de lucru la Iași în momentul în care forța de muncă secase și începuse să se scumpească în locul în care activa în acel moment.  Sigur, pentru România a fost bine, pentru că al doilea punct de prezență era tot pe teritoriul ei.

Acum riscăm să vedem acest joc făcut între România și Polonia. Și ăsta nu mai e un lucru bun. Întărim într-o primă fază un alt pol european, după care riscăm să vedem că majoritatea contractelor se îndreaptă spre acel pol, companiile de outsourcing urmează același drum și pierdem o industrie națională cu tot cu locuri de muncă.

În 2001 am inițiat măsura cu impozitul pe salariu (pe atunci era 40%) pentru a stabiliza forța de muncă (pe atunci plecau anual aproape cât produceau universitățile, sigur nu toți care plecau erau dintr-o aceeași generație). Acum am venit cu o măsură de import de forță de muncă pentru a stabiliza o industrie devenită între timp matură și pentru a nu o vedea pierdută în favoarea altor țări din jur. Evident, mi-am luat toate măsurile de protecție a cetățenilor români care lucrează acum în industria de software, atât în ceea ce privește siguranța cât și calitatea locului de muncă. Este o măsură pe care toate statele cu industrii mature o practică și nu înțeleg de ce atunci când vorbim despre brain-drain și ne plângem că ne pleacă specialiști, nu ne gândim că și noi putem, măcar într-un domeniu, să practicăm lucrul acesta.

Sigur, mai avem o supapă de creștere pe care o vom deschide. În industria de software rolurile s-au diversificat. Entitățile de cercetare sau de producție au mai toate aceste roluri clare și cele mai frecvente sunt: computer scientist, analist, arhitect, inginer software, programator, tester. Programatorul și testerul joacă în fabrica de soft rolul pe care îl joacă muncitorul în fabrica normală. Dar muncitorul nu are nevoie de facultate. Ori noi nu pregătim încă în liceu programatori și testeri. Lucrul acesta presează pe pregătirea universitară care face un compromis între ce ar trebui liceul și ce ar trebui facultatea să pregătească. Nu este bine nici pentru persoanele care se pregătesc în felul acesta, nici pentru angajatori care de multe ori suplinesc facultățile trimițând personalul companiilor la cursuri generale și nu doar de specializare așa cum ar fi normal.

O schimbare în zona de învățământ va lua însă ceva timp și va fi blocată de multe bețe în roate. Până atunci, trebuie să câștigăm prima competiție cu Polonia (cu America Latină nu prea avem cum dacă ne uităm la sporul lor natural) și să asigurăm industriei de software ritmul de creștere

Dacă vorbim de învățământ, să observăm că universitățile noastre produc computer scientiști, analiști, arhitecți și ingineri software pe care industria îi utilizează ca programatori. Ori în fabrica de soft, programatorul este analogul muncitorului din fabrica normală, iar muncitorul nu are nevoie de facultate. Pentru asta ar trebui regândită curricula în liceele de informatică și adăugat în COR meseria de programator junior (ca să nu îi afectăm pe cei cu facultate care ocupă acum locul de programator) și cea de tester. Odată cu aceasta ar trebui să scadă accentul pus acum pe programare în unele dintre facultăți și să crească cel pus pe computer science, arhitectură, analiză și inginerie software. Dar asta va dura.

Acum studiile din perioada 2012-2014 arată că ne apropiem de limita forței de muncă și trebuie luate măsuri rapide care să ne asigure trecerea spre momentul în care liceele vor putea contribui și ele la creșterea industriei.

 

Articole legate de subiectul propunerii legislative initiate de Varujan Pambuccian ref. la imigratia selectiva gasiti in ZF.ro sau aici.

Problema nevoii de import de imigranţi a fost semnalată de deputatul Varujan Pambuccian, care a depus la începutul acestei săptămâni în Parlament o propunere de modificare a legii cetăţeniei române, astfel încât în zonele cu un deficit mare de candidaţi de pe piaţa muncii (cum este IT-ul sau medicina) să poată fi atrasă forţă de muncă din afara ţării. Dacă această propunere se va aproba, cetăţenii străini care au absolvit în România sau în străinătate o facultate de specialitate vor putea obţine mai uşor cetăţenia română dacă se angajează în România, în zonele unde există deficit de personal calificat care nu poate fi acoperit cu resurse locale. Aceştia ar urma să beneficieze de o reducere la 2 ani a stagiului de rezidenţă în România necesar pentru obţinerea cetăţeniei, faţă de 5 ani, cât este în prezent.

Imigrația selectivă în domenii strategice

ilustrație realizată de Adrian Mironescu, WIRON

ilustrație realizată de Adrian Mironescu, WIRON

Conform unui articol realizat de Adelina Mihai pentru Ziarul Financiar, România trebuie să devină un magnet pentru străinii calificaţi care vin să lucreze pe poziţii de execuţie în companiile locale.

Varujan Pambuccian, deputat în Comisia de IT&C, a depus în Parlament o propunere de modificare a legii cetăţeniei române, ce are un mecanism eficient si clar de atracție si retenție in România a talentelor in domenii strategice.

„Ideea acestei iniţiative a pornit de la faptul că avem în momentul de faţă un deficit foarte mare de can­di­daţi în domeniul IT, pe care nu îl pu­tem acoperi cu resurse in­ter­ne. Dacă nu suplimentăm ne­ce­sarul cerut de pia­ţă, riscăm să se în­tâmple două lu­cruri: majorarea ac­centuată a sala­ri­ilor şi diminuarea dras­tică a indus­triei sau acceptarea multor candidaţi în industrie care nu au studii de spe­cialitate în dome­niu, care va conduce la o scădere a ca­li­tăţii produselor şi serviciilor dezvoltate“, a spus Varujan Pambuccian in interviul acordat catre Ziarul Financiar.

Prin această modificare și completare a Legii cetățeniei române nr. 21/1991, inițiatorul își propune facilitarea obținerii cetățeniei române pentru cetățenii străini sau apatrizii care au absolvit în România sau în străinătate o instituție de învățământ superior de specialitate şi care se angajează în România în acele sectoare de muncă unde există deficit de personal calificat, care nu poate fi acoperit cu resursa locală.

Periodic, Guvernul României va întocmi o listă care să cuprindă acele ocupații din Clasificarea Ocupațiilor din România, prioritare pentru dezvoltarea economică, domenii profesionale în cadrul cărora necesarul de muncă nu poate fi acoperit cu resursa locală şi în care se pot angaja și apatrizii sau cetăţenii străini la care se referă această propunere legislativă.

“Această inițiativa are un impact pozitiv in domenii strategice, cu valoare adaugată pentru România (cum ar fi IT, servicii medicale) și care va permite atragerea și retenția de talente specializate. Pentru industria IT & Outsourcing în particular va crește atractivitatea României pe piața europeană de muncă si va fi o gură de oxigen pentru companiile deja existente.” – Dan Zaharia, senior consultant, Extind.

Există domenii în România (ex. IT) care se dezvoltă foarte rapid şi în care cererea anuală de forţă de muncă nouă a ajuns să fie mai mare decât cea produsă în sistemul de învăţământ românesc. De asemenea, sunt domenii în care există riscul creării unui deficit, prin plecarea în număr tot mai mare a personalului calificat, cum ar fi domeniul medical.

Ce înseamnă toate acestea pentru Iași si România de Nord-Est? Avem un nou sprijin în asumarea rol de creare, atracție si retenție a polului regional de talente ITC din Ucraina (Cernăuți, Odessa) si Republica Moldova (Chișinău, Bălți). Continuă lectura

Birouri Vii – teasing

Thinslices - Birouri Vii

Mai e puțin până pe 10 martie când lansăm “Birouri Vii”, o platformă de reportaje în care vorbim despre poveștile unor oameni reali, nu despre metri pătrați, vorbim despre viziunea pe termen lung a companiilor din IT & Outsourcing și nu despre câte tone de fructe tropicale au consumat anul trecut, despre implicarea acestora în comunitate și nu despre câte posturi de lucru au pe etaj.

#birourivii

Electric Weekend

Untitled design (2)

Pasionat fiind de clădiri verzi și mașini ecologice, văzusem pentru prima dată un BMW i3 în vara lui 2014 pe străzile din Budapesta, după ce citisem mai pe larg un articol in revista AutoBild. La acel moment mi-am spus că e doar un concept car ca multe altele.

Astfel că m-a bucurat surpriza celor de la APAN Motors care mi-au dat sa testez peste week-end un BMW i3 cu opțiunea de range extender. BMW i3 este aparent un automobil de dimensiuni reduse (3,99 m lungime și 2,57 m ampatament) cu o masă de aproximativ 1.195 kg datorita construcției sale ultra-ușoare.

Pentru familia mea (doi adulți, doi copii) dimensiunile lui i3 au fost suficiente. Cu o poziție înaltă de condus, eu am încăput confortabil în spatele scaunului șoferului reglat pentru mine (și am peste 1,95 m). Ușile cu deschidere opusa oferă un acces mult mai usor la interior. În portbagaj încape un volum rezonabil de bagaje (cumpărăturile de la piață, sacii de mere de la Sârca sau un troller mediu si o geantă de laptop).

Untitled design

Pe plan tehnic, motorul electric generează o putere de 125 kW/170 CP si un cuplu maxim de 250 Nm, disponibil de la turație zero. Motorul cântărește doar 50 kg și oferă o viteza de răspuns fără precedent. Construcția specifica a motorului electric hibrid sincron, dezvoltat exclusiv pentru BMW i3, menține un flux liniar de putere în partea superioara a intervalului de turații. BMW i3 sprintează de la 0 la 60 km/h în aproximativ 3,7 secunde si de la 0 la 100 km/h în 7,2 secunde, in timp ce viteza maxima este de circa 150 km/h.

Am remarcat silențiozitatea, sistemul audio profesional, accelerația continuă fără sincope pentru schimbarea vitezelor, senzația de putere pe care o resimțeam când urcam dealul abrupt spre Mănăstirea Hadâmbu, șoferii ce întorceau capul în trafic sa vadă silueta mașinii, faptul ca m-au fotografiat vreo trei persoane cât am staționat câteva minute la Palas, elementele de gamification (primești stele în funcție de stilul de condus).

Untitled design (1)

In ceea ce privește autonomia, aceasta variază între 120-150 km în modul Comfort (în funcție de relief, vreme si stil de condus), autonomie care crește cu câte 10-20 km atunci când selectezi modul ECO Pro (se limitează viteza la 130 km/h și crește recuperarea energiei de la sistemul de frînare0 și ECO Pro + (se limiteaza viteza la 90km/h, iar sistemul de ventilație lucrează fără A/C). Personalizat pentru mine cred că vor introduce și modul ECO Slim – în care dacă slăbesc 20 kg, autonomia crește cu 10 km. 🙂 Continuă lectura

Recrutarea în IT și fructele exotice

Employee-Benefits-PackageArticol publicat si preluat integral de pe www.clasabusiness.ro

Acum câteva săptămâni am observat că o firma de IT oferea pe un site de recrutare printre alte beneficii “meal tickets and exotic fruits”. O altă firmă de catering iși face un titlu de glorie din faptul că oferă biscuiți cu semințe de cânepă și alte gustări bio către firme de elită din sectorul IT.

Săptămâna aceasta am auzit că există într-un contract colectiv de muncă obligativitatea organizării lunare de către companie a unei zile a fructelor și că respectivii angajați fac presiuni să se organizeze săptămânal astfel de zile exotice. Sau de un contract de angajare, prin care angajatului i se garantează schimbarea scaunului de la birou de două ori pe an. Mă mir că nu a solicitat și masaj zilnic la birou, dacă scaunul nu era deja prevăzut cu așa ceva. Și cred am spus destul…

Am reușit să fac o paralelă la o diferență de nici un an între două articole din revista BIZ ce tratau pachetele de beneficii oferite în industria IT si Outsourcing

  • Articol Revista BIZ – 2013: Am identificat 5 mari direcții ale programelor de incentivare: creșterea performanței (bonusuri, programe de talent management), dezvoltarea personală a angajaților (sustinerea financiară a certificărilor tehnice, traininguri pe abilități tehnice sau personale, programe de knowledge sharing), confortul la birou (sală de relaxare, bibliotecă, masaj, fructe proaspete), atmosfera (organizarea unor competitii interne, participarea la competiții sportive, team buildinguri cu firma sau pe echipe, petreceri, Special Friday) și viata personala (evenimente și workshopuri pentru familie, petreceri pentru copii, workshopuri de nutriție, implicarea în proiecte sociale).
  • Articol Revista BIZ- 2014: Dacă în anii trecuți bonusurile, teambuilding-urile și sălile de relaxare pentru angajați dădeau semnalul diferențierii IT-ului față de celelalte industrii din țară, astăzi majoritatea companiilor oferă astfel de beneficii by default.

Pe finalul lui 2014, industria de IT & Outsourcing din Iași a făcut un duș rece în momentul în care circa 100 de angajați din patru firme au fost concediați, una din firme închizându-și operațiunile din România. Poate fenomenul a fost mai puțin mediatizat, întrucât aproape toți cei disponibilizați au fost absorbiți de cererea din piața muncii într-un orizont de câteva săptămâni, dar dincolo de un debușeu pentru firmele rămase, cred că ar trebui să le dea multora de gândit. Până la urma nu suntem decât o linie in bugetul unei mari corporații…

Oare ce ar mai putea contine un Articol din Revista BIZ in 2015? Poate o intoarcere la productivitate, la stabilitatea locului de muncă, la proiecte provocatoare, la creșterea competențelor, la bun simț…

Pe 27 ianuarie la Centrul de Afaceri IDEO din Iasi – lansarea RoGBC Moldova

10404515_913386195341072_4508624262213120941_n Lansarea filialei Romania Green Building Council (RoGBC) va avea loc marti, 27 ianuarie 2015 la Centrul de Afaceri IDEO din Iasi.

Agenda evenimentului este urmatoarea:

  • 16:00 Înregistrarea
  • 16:15 Conferința de presă
    • Activitățile Romania Green Building Council
    • Lansarea Filialei Romania Green Building Council Moldova
  • 16:45 Progresul clădirilor verzi în România
    • Piața clădirilor verzi în România; tendințele de astăzi
    • Instrumente de promovare ale clădirilor verzi:reducerea taxelor pentru clădirile verzi
    • RoGBC Green Homes certification & related Green Mortgage product
    • Scurt tur al unora dintre cele mai verzi proiecte din România
  • 17:30 –  Cocktail/ Recepție networking

Continuă lectura