Arhive etichetă: HR

People in Shared Services and Outsourcing

partners-people-outsourcing

In cadrul conferinței „People in Shared Services and Outsourcing” organizată de Outsourcing-Today.ro,  se va aborda o tematică de actualitate pentru orice manager HR din domeniul serviciilor externalizate.

  • Employer branding and company culture – ways to achieve employee engagement
  • Employee value proposition
  • Retirement benefits and healthcare system
  • Well-being and the benefits of the healthy lifestyle promotion within the organization
  • Motivation of employees, recognition and engagement
  • Compensation and job security
  • Relocation and talent mobility
  • Talent Assessment

De asemenea in cadrul meselor rotunde pot fi retinute o serie de teme, cum ar fi:

    1. The Aging of the Workforce
    2. The convergence of HR and technology
    3. Strategies to develop and retain talent in the organization

Conferinta va aduce impreuna principalii jucatori din domeniul outsourcing-ului (BPO, SSC, ITO), mediul academic si o serie de autoritati care vor discuta si descoperi noi strategii, unelte si solutii pentru dezvoltarea si optimizarea modelelor de HR in serviciile externalizate.

Inscrieri mai pot fi facute direct pe site-ul conferintei http://people-in-outsourcing.thediplomat.ro/index.html – Bucuresti, 27 octombrie 2016

IASI – The ITO Star of Business Services and its Office Factories

14456758_1411936602168019_346568207_o

Article published in the Transilvania Business Magazine 2016/2017 Yearbook for Office, Logistic and Industrial Parks.

In spite of the general opinion that IASI and the northern part of Romania is poorly developed at the European level, the region holds significant resources for business development and investments. A recent study published in Ziarul de IASI is revealing that the number of IT & Outsourcing specialists has doubled in 2 years to over 12.600, and the office stock exceeds 180.000 sq.m in modern office buildings. The office buildings are becoming the new software and outsourcing factories for the regional community of the metropolitan area of IASI.

ABSL (Association of Business Service Leaders) has named IASI as “The Northern Star of Business Services”. There is certain subjectivity in terms of choosing a city for opening a business or expanding it, besides the concrete metrics regarding people salaries, rents, and technical skills.

The competition is not formed within the country; Cluj-Napoca or Timisoara are not competition for IASI, as each has different competences. Instead, the stakeholders’ focus should be targeting markets such as Maroc, Guatemala, Vietnam and Columbia. Bucharest is an almost saturated market in terms of business development and many companies present in the capital are opening subsidiaries in other cities in Romania, in order to resist the salary spiral.

For instance, IASI alone has a 2.750 specialists yearly pipeline, coming from relevant specialized faculties (including the Faculty of Computer Sciences) but also from alternative channels such as the Informal School of IT – IASI branch  (www.informalschool.com). The city is offering proper conditions to ITO and outsourcing investments, due to the strong academic environment, with over 55,000 students, the advanced telecom infrastructure and a continuous flux of ITO specialists.

Following the conclusions of a market research (“ITC 2030 North-East Region”) published by ADI Euronest ICT Cluster, the number of employees in the IT & Outsourcing field in the North-East of the country could reach 33.000 ITO specialists in 2030, this being an optimistic scenario that could become reality on certain conditions: the average growth rate of the employee number to be 10% per year, the number of IT graduates to rise from 1.100 to 2.500 per year and IT graduates from Cernăuţi, Odesa, Bălţi and Chişinău to come to work here. A selective immigration policy for strategic segments such as IT will boost the attraction for the neighbouring well-educated talent pools from Ukraine and Republic of Moldova. Continuă lectura

[PIN2016] Componența juriului și categoriile de premii

PIN2016 - ecusoanepreluare articol publicat în Ziarul de Iași

Cea mai dinamică industrie din regiunea Moldovei va avea în aproximativ o luna, pe 12 mai, o prima ediţie anuală de premiere a excelenţei – Premiilor Regionale ale Industriei de IT&Outsourcing  PIN2016. Cele mai bune firme în domeniu, cei mai buni antreprenori sau cele mai de succes conferinţe ori proiecte comunitare vor primi aplauzele actorilor importanţi din această industrie şi ale publicului ieşean în sala Magnum de la Hotelul Internaţional.  

Iniţiatorii şi organizatorii acestui eveniment, Dan Zaharia şi Dan Radu, vin cu ultimele informaţii despre cum se vor face nominalizările, cine jurizează şi ce se va întîmplă la Gala de premiere:

Mai aveţi o luna pînă la eveniment, ce se mai întîmplă, in ce stadiu al organizarii sunteti?

Dan Zaharia: În prezent suntem în faza finală de atragere a partenerilor din mediul relevant al industriei regionale de IT& Outsourcing, avem deja cîţiva parteneri foarte importanti, mai avem discuţii cu alţii, interesul pentru eveniment este în creştere. Este o prima ediţie, are nevoie de o lansare bună, şi va fi o lansare de foarte înalta calitate.

Cine face parte din juriu?

Dan Radu: Juriul va fi format în primul rând din lideri de opinie din industria IT&Outsourcing (Florentina Vasiliu, Emanuel Martonca, Florin Cardasim, Andrei Postolache, Andrei Spițelnicu), precum şi din mediul academic (Lenuţa Alboaie, prodecan Facultatea de Informatică, Elena Şerban prodecan Facultatea de Automatizări şi Calculatoare), asociaţii studenţeşti (membrii din boardul AIESEC, BEST şi ASII), ONG (Ciprian Păiuş, Fundaţia Comunitară Iaşi), mass-media (Alexandru Lăzescu, şef departament jurnalism, fost cadru didactic la Facultatea de Automatizări şi Calculatoare), firme de recrutare si training (Sebastian Arhire), asociaţii profesionale (Daniel Buleu – ANIS, Marius Alexa – ARIES Moldova). Sunt personalităţi recunoscute în domeniu, au realizări apreciate, ei vor fi cei care vor alege mai întîi nominalizările iar mai apoi, în următoarea etapă de jurizare, câştigătorii fiecărei secţiuni.

Avem grijă să nu apară incompatibilităţi: dacă apare situaţia in care un membru al juriului ar putea avea legatură cu vreuna din nominalizari, acel membru nu va avea drept de vot la secţiunea respectivă. Este un juriu extrem de competent si corect, asta cred că e limpede.

Câte premii vor fi date, care sunt secţiunile de premiere?

Dan Zaharia: Vor există 10 categorii de premiere: cea mai bună conferinţă de specialitate, initiava CSR a anului, cea mai bună colaborare a industriei cu un ONG, cea mai bună firma de recrutare &training, cel mai bun proiect academic de colaborare cu industria, cel mai bun proiect de birouri dezvoltat în 2015, premiul pentru cel mai de succes start-up în IT, premiul pentru antreprenoriat românesc în IT, premiul pentru compania de IT a anului precum şi premiul pentru compania de Outsourcing a anului.

Când ne-am gîndit la premii, am urmărit două obiective, pe două planuri: ca industria să aibă posibilitatea să premieze activităţile mediului universitar si acţiunile ONG-urilor cu impact asupra comunităţii iar apoi ca industria să primească propriile premii de excelenţă. Industria despre care vorbim nu trăieşte în afara societăţii, e parte din ea, unul dintre motoarele ei de dezvoltare.

Cine se poate înscrie şi unde?

Dan Radu: Înscrierile la toate categoriile de premii vor fi gratuite şi vor putea fi făcute de către oricine din mediul relevant pentru industria IT& Outsourcing. Inscrierile vor fi deschise din dată de 20 aprilie, urmând a fi atent analizate de membrii juriului. Înscrierile vor avea loc pe platforma Premiilor, www.pinawards.ro, o platformă la care mai lucrăm încă un pic, acolo unde se vor găsi toate informaţiile pentru cei doritori să fie răsplătiţi pentru eforturile lor. De asemenea, vor există şi nominalizări ale juriului dintre activităţi, conferinţe, antreprenori etc. cu o excelentă activitate în anul ce s-a încheiat şi care nu pot lipsi de pe panou. Înscrierile se vor închide în prima săptămâna din luna mai, după deliberare vor fi anunţate câte trei nominalizări la fiecare categorie în parte. Reprezentanţii proiectelor, companiilor şi asociaţiilor nominalizate vor primi invitaţia de a participa în seara Galei de premiere. Zilele următoare vom veni şi cu alte precizări.

www.pinawards.ro

www.facebook.com/pinawards/

 

Chiar nici un IT-ist nu vrea să devină profesor universitar?

Un reportaj Biziday realizat de Digi24 la Iasi care e o radiografie a situatiei ce risca sa devina periculoasa pentru dezvoltarea in mod sustinut a industriei IT&Outsourcing pe termen mediu si lung.

Activarea unor solutii pentru motivarea celor ce aleg cariera universitara in domeniu devine subiect de dezbatere pentru oamenii cheie din companiile din industria regionala de IT & Outsourcing ce au planuri pe termen lung in Romania de Nord-Est.

Gânduri despre imigrația selectivă

imigratia selectiva

ilustrație realizată de Adrian Mironescu, WIRON.

Articol scris de Varujan Pambuccian si publicat cu acordul acestuia.

 

Vreau să explic, sper cu claritate, de ce am propus măsura naturalizării în condiții mai bune decât cele actuale a specialiștilor străini în domeniu. De ani buni, cererea de locuri de muncă în industria de software este în creștere continuă. A crescut și oferta universitară, dar într-un ritm mai scăzut și cu o limită naturală clară: într-o populație dată, procentul de oameni care se îndreaptă către o meserie este cu mult sub 100%.

Industria românească de software este în principal o industrie de outsourcing. Nu sunt un fan al acestui tip de industrie, dar lucrurile pe care le visez contează mai puțin acum. Asta nu ține nici de universități, nici de cunoștințele de specialitate ci de faptul că suntem o piață mică atât ca populație cât și ca valoarea produselor și serviciilor software achiziționate de un cetățean român pe an, de faptul că ne lipsesc cunoștințele de marketing și vânzări și de faptul că nu avem suficient networking în piețele majore.

Asta a făcut ca industria de outsourcing să crească repede și sustenabil și să tragă puțin după ea (direct sau indirect) și zona de start-up-uri locale. Dacă eram americani, modelul era diferit: aveam ideea de business și piața iar cercetarea și producția o realizam în altă țară pentru că specialiștii IT americani costă de 8-10 ori mai mult. Noi avem un număr rezonabil de mare de specialiști și producem azi atât în zona de cercetare cât și în zona de producție lucruri care se vând apoi de regulă sub numele celor care au piața și știu să se descurce în ea. Asta înseamnă outsourcing și diferă radical de lohn-ul pe care l-am practicat la începutul anilor 2000. Practic am evoluat de la a face bucăți de produs la a gândi și face întregul produs sau, mai bine, la a propune un produs gândit și realizat cap-coadă.

Nu am fost și nu suntem singurii care fac asta. A încercat India să facă același lucru, dar calitatea softului dezvoltat acolo s-a dovedit repede a fi mai slabă iar comportamentul specialiștilor indieni destul de impredictibil. Așa se face că zona Asiei a fost destul de repede abandonată iar India s-a profilat mai mult pe lohn sau pe servicii software și pe servicii auxiliare. Nu am fost singurii care au profitat de acest moment. În Europa un fenomen similar s-a petrecut în Polonia, Ucraina și Rusia, iar în lume un fenomen similar s-a petrecut în Brazilia și în Mexic. Brazilia și Mexic sunt țări cu populație tânără numeroasă, iar o parte din ea s-a îndreptat spre zona de IT. Mai mult, pe afinități lingvistice și pe o stabilitate politică suficient de ridicată ca să ofere predictibilitate, ele au început să dreneze specialiști din zona Americii Latine.

Polonia a profitat de tensiunile din Ucraina și pe apartenența la UE și a început acest proces cu câțiva ani în urmă, oferindu-le specialiștilor ucrainieni salarii mai bune decât acasă și stabilitatea unei țări UE. Noi am mizat pe spațiul de creștere internă care însă, în urma unei creșteri masive a cererii de forță de muncă nouă din ultimii ani începe să se subțieze.

Există deja o oarecare nervozitate în rândul investitorilor din zona industriei de outsourcing în ceea ce privește spațiul de creștere. În condițiile în care acesta dispare se petrec două fenomene simple: salariile cresc într-o primă fază după care locurile de muncă sunt considerate nerentabile și se relochează.

Așa s-a întâmplat chiar în România, atunci când o mare corporație a decis deschiderea unui al doilea front de lucru la Iași în momentul în care forța de muncă secase și începuse să se scumpească în locul în care activa în acel moment.  Sigur, pentru România a fost bine, pentru că al doilea punct de prezență era tot pe teritoriul ei.

Acum riscăm să vedem acest joc făcut între România și Polonia. Și ăsta nu mai e un lucru bun. Întărim într-o primă fază un alt pol european, după care riscăm să vedem că majoritatea contractelor se îndreaptă spre acel pol, companiile de outsourcing urmează același drum și pierdem o industrie națională cu tot cu locuri de muncă.

În 2001 am inițiat măsura cu impozitul pe salariu (pe atunci era 40%) pentru a stabiliza forța de muncă (pe atunci plecau anual aproape cât produceau universitățile, sigur nu toți care plecau erau dintr-o aceeași generație). Acum am venit cu o măsură de import de forță de muncă pentru a stabiliza o industrie devenită între timp matură și pentru a nu o vedea pierdută în favoarea altor țări din jur. Evident, mi-am luat toate măsurile de protecție a cetățenilor români care lucrează acum în industria de software, atât în ceea ce privește siguranța cât și calitatea locului de muncă. Este o măsură pe care toate statele cu industrii mature o practică și nu înțeleg de ce atunci când vorbim despre brain-drain și ne plângem că ne pleacă specialiști, nu ne gândim că și noi putem, măcar într-un domeniu, să practicăm lucrul acesta.

Sigur, mai avem o supapă de creștere pe care o vom deschide. În industria de software rolurile s-au diversificat. Entitățile de cercetare sau de producție au mai toate aceste roluri clare și cele mai frecvente sunt: computer scientist, analist, arhitect, inginer software, programator, tester. Programatorul și testerul joacă în fabrica de soft rolul pe care îl joacă muncitorul în fabrica normală. Dar muncitorul nu are nevoie de facultate. Ori noi nu pregătim încă în liceu programatori și testeri. Lucrul acesta presează pe pregătirea universitară care face un compromis între ce ar trebui liceul și ce ar trebui facultatea să pregătească. Nu este bine nici pentru persoanele care se pregătesc în felul acesta, nici pentru angajatori care de multe ori suplinesc facultățile trimițând personalul companiilor la cursuri generale și nu doar de specializare așa cum ar fi normal.

O schimbare în zona de învățământ va lua însă ceva timp și va fi blocată de multe bețe în roate. Până atunci, trebuie să câștigăm prima competiție cu Polonia (cu America Latină nu prea avem cum dacă ne uităm la sporul lor natural) și să asigurăm industriei de software ritmul de creștere

Dacă vorbim de învățământ, să observăm că universitățile noastre produc computer scientiști, analiști, arhitecți și ingineri software pe care industria îi utilizează ca programatori. Ori în fabrica de soft, programatorul este analogul muncitorului din fabrica normală, iar muncitorul nu are nevoie de facultate. Pentru asta ar trebui regândită curricula în liceele de informatică și adăugat în COR meseria de programator junior (ca să nu îi afectăm pe cei cu facultate care ocupă acum locul de programator) și cea de tester. Odată cu aceasta ar trebui să scadă accentul pus acum pe programare în unele dintre facultăți și să crească cel pus pe computer science, arhitectură, analiză și inginerie software. Dar asta va dura.

Acum studiile din perioada 2012-2014 arată că ne apropiem de limita forței de muncă și trebuie luate măsuri rapide care să ne asigure trecerea spre momentul în care liceele vor putea contribui și ele la creșterea industriei.

 

Articole legate de subiectul propunerii legislative initiate de Varujan Pambuccian ref. la imigratia selectiva gasiti in ZF.ro sau aici.

Problema nevoii de import de imigranţi a fost semnalată de deputatul Varujan Pambuccian, care a depus la începutul acestei săptămâni în Parlament o propunere de modificare a legii cetăţeniei române, astfel încât în zonele cu un deficit mare de candidaţi de pe piaţa muncii (cum este IT-ul sau medicina) să poată fi atrasă forţă de muncă din afara ţării. Dacă această propunere se va aproba, cetăţenii străini care au absolvit în România sau în străinătate o facultate de specialitate vor putea obţine mai uşor cetăţenia română dacă se angajează în România, în zonele unde există deficit de personal calificat care nu poate fi acoperit cu resurse locale. Aceştia ar urma să beneficieze de o reducere la 2 ani a stagiului de rezidenţă în România necesar pentru obţinerea cetăţeniei, faţă de 5 ani, cât este în prezent.

Imigrația selectivă în domenii strategice

ilustrație realizată de Adrian Mironescu, WIRON

ilustrație realizată de Adrian Mironescu, WIRON

Conform unui articol realizat de Adelina Mihai pentru Ziarul Financiar, România trebuie să devină un magnet pentru străinii calificaţi care vin să lucreze pe poziţii de execuţie în companiile locale.

Varujan Pambuccian, deputat în Comisia de IT&C, a depus în Parlament o propunere de modificare a legii cetăţeniei române, ce are un mecanism eficient si clar de atracție si retenție in România a talentelor in domenii strategice.

„Ideea acestei iniţiative a pornit de la faptul că avem în momentul de faţă un deficit foarte mare de can­di­daţi în domeniul IT, pe care nu îl pu­tem acoperi cu resurse in­ter­ne. Dacă nu suplimentăm ne­ce­sarul cerut de pia­ţă, riscăm să se în­tâmple două lu­cruri: majorarea ac­centuată a sala­ri­ilor şi diminuarea dras­tică a indus­triei sau acceptarea multor candidaţi în industrie care nu au studii de spe­cialitate în dome­niu, care va conduce la o scădere a ca­li­tăţii produselor şi serviciilor dezvoltate“, a spus Varujan Pambuccian in interviul acordat catre Ziarul Financiar.

Prin această modificare și completare a Legii cetățeniei române nr. 21/1991, inițiatorul își propune facilitarea obținerii cetățeniei române pentru cetățenii străini sau apatrizii care au absolvit în România sau în străinătate o instituție de învățământ superior de specialitate şi care se angajează în România în acele sectoare de muncă unde există deficit de personal calificat, care nu poate fi acoperit cu resursa locală.

Periodic, Guvernul României va întocmi o listă care să cuprindă acele ocupații din Clasificarea Ocupațiilor din România, prioritare pentru dezvoltarea economică, domenii profesionale în cadrul cărora necesarul de muncă nu poate fi acoperit cu resursa locală şi în care se pot angaja și apatrizii sau cetăţenii străini la care se referă această propunere legislativă.

“Această inițiativa are un impact pozitiv in domenii strategice, cu valoare adaugată pentru România (cum ar fi IT, servicii medicale) și care va permite atragerea și retenția de talente specializate. Pentru industria IT & Outsourcing în particular va crește atractivitatea României pe piața europeană de muncă si va fi o gură de oxigen pentru companiile deja existente.” – Dan Zaharia, senior consultant, Extind.

Există domenii în România (ex. IT) care se dezvoltă foarte rapid şi în care cererea anuală de forţă de muncă nouă a ajuns să fie mai mare decât cea produsă în sistemul de învăţământ românesc. De asemenea, sunt domenii în care există riscul creării unui deficit, prin plecarea în număr tot mai mare a personalului calificat, cum ar fi domeniul medical.

Ce înseamnă toate acestea pentru Iași si România de Nord-Est? Avem un nou sprijin în asumarea rol de creare, atracție si retenție a polului regional de talente ITC din Ucraina (Cernăuți, Odessa) si Republica Moldova (Chișinău, Bălți). Continuă lectura

Birouri Vii – despre echipa Thinslices

 

Un nou interviu pe platforma http://www.birourivii.ro cu prezentarea echipei Thinslices. Ce spun Iulia, Lucian și Raluca, trei dintre tinerii care lucrează în „Muzeul Elefanților”, despre viața la birou, despre colegi și stilul de lucru, aflați din filmulețul de mai sus.