Arhive etichetă: office

Lansarea primei hărți de business a IAȘULUI – PIN MAP IAȘI

DSC01712

După un efort de echipă de peste jumătate de an, suntem în măsură să lansăm prima hartă de birouri a Iașului – PIN Map Iasi (www.pinmapiasi.ro), în cadrul unei conferințe de presă găzduită de Aeroportul Iași.

Tipărită în 3.000 de exemplare, harta PIN Map Iasi va fi distribuită la principalele clădiri de birouri din Iași, în hoteluri de prestigiu, în spații de co-working, la agenții de turism corporate, în cadrul unor conferințe de specialitate pentru industria IT & Outsourcing, alături de revista #PINmagazine, la Universitatea „Al.I.Cuza” și Universitatea Tehnică „Gh.Asachi”, la Aeroportul Iasi, la Consiliul Județean Iași, Primăria Iași și clusterul ITC Euronest.

PIN Map Iași este prima harta a birourilor moderne din Iași care conține și inițiativele care contează pentru industria IT & Outsourcing (aeroport, start-up hub-uri, săli de conferința, stații de încărcare mașini electrice) precum și locații ale viitoarelor proiecte de clădiri verzi de birouri.

Dan Zaharia, Senior Consultant Extind: „Am incercat sa fim cat mai pragmatici si am inclus in aceasta harta peste 300 de obiecte geografice – cladiri de birouri functionale si proiectele office anuntate, parcurile industriale si tehnologice, hub-urile, centrele de conferinta, universitatile, centrele culturale, firmele principale de IT&Outsourcing, statiile de incarcare ale vehicolelor electrice si cladirile emblematice ale Iasului. Harta va fi un fel de pasaport al orasului nostru, cu care ne putem prezenta in fata oricarul investitor sau actionar, mandri ca avem un oras cu potential insemnat de dezvoltare. Dorim sa fim un exemplu pentru alte orase din Europa Centrala si de Est”.

Iaşul a depăşit faza în care o cartografiere a clădirilor de birouri reprezintă un simplu moft, un demers mimetic care să ne poziţioneze în rândul acelor oraşe ce au un astfel de instrument la îndemână. Numărul mare al clădirilor de birouri inventariate, multe dintre ele inca anonime şi de talie redusă, modelul repartiţiei lor spaţiale, care tinde să devină unul complex, prin apariţia unor nuclee secundare localizate spre periferia aglomeraţiei urbane, reprezintă motivele principale care fac din PIN Map un demers cartografic necesar pentru Iaşi – singurul oraş secundar al României care are de acum un produs cartografic de o asemenea amploare.

Peste 100 de clădiri de birouri funcţionale şi proiectele office anunţate, parcurile industriale şi tehnologice, hub-urile, centrele de conferinţă, universităţile, centrele culturale ale ţărilor europene sau extra-europene şi centrele de învăţare ale limbilor străine, marile magazine, firmele principale de IT&Outsourcing, staţiile de încărcare ale vehicolelor electrice şi clădirile emblematice ale Iaşului – în total peste 300 de obiecte geografice – sunt reprezentate în cartografiile propuse de PIN Map Iaşi.

Acest produs nu reprezintă doar o colecţie de hărţi de reperaj, care rămâne totuşi funcţia principală a PIN  Map – ca instrument necesar oamenilor de afaceri şi autorităţilor, ci şi un material de reflecţie asupra dezvoltării noilor industrii şi a evoluţilor urbanistice şi funcţionale ale Iaşului în perioada imediată.

2017 este un an în care vom asista la creșterea interesului investitorilor față de piața de birouri din orașele secundare de succes, care încep să aibă masă critică ca şi stoc total de birouri.

Pe fondul creșterii de angajați din companiile existente (ex. Continental, Arcadis, Amazon, Fortech, ISSCO) și al presiunii puse de noii veniți (ex. CRF Health, Preh Romania, 3Pillar, Autoliv), asistăm la scăderea ratei de neocupare a clădirilor de birouri într-o zonă de alarmă. Există o serie de clădiri care pot asigura debușeul pentru această cerere de birouri, dar datorită dimensiunii și/sau localizării reprezintă soluții doar pe termen mediu si scurt.

În Iași, avem anunțate noi clădiri de birouri din partea principalilor investitori locali, Iulius Group și Tester Grup, și al companiilor existente, precum Continental. Aceste noi investiții și multe alte puncte de interes relevante sunt cuprinse în PIN Map Iaşi, noua hartă de birouri a orașului nostru.

Pe acest fond de dezvoltare a pieței de birouri din Iaşi în care s-a depășit pragul de 235.000 de metri pătraţi a stocului total de birouri, este esenţial ca autorităţile locale să poziţioneze Iaşul ca oraş verde prin adoptarea de stimulente fiscale şi non-fiscale pentru certificarea noilor clădiri drept clădiri verzi încă din faza de proiect, ceea ce va duce la o dezvoltare durabilă a pieţei imobiliare locale.

De asemenea, un catalizator al acestei dezvoltari este Aeroportul Internațional Iași care estimează un trafic de aproape 1.200.000 de pasageri până la finalul lui 2017, fără a lua în calcul noile curse anunțate, ci doar creșterea frecvențelor pentru anumite rute existente, foarte solicitate. În prezent, sunt 264 zboruri săptămânale pe Aeroportul Iași (www.aeroport.ro).

Odată cu evoluția aeroportului, mediul de afaceri ieșean a început să se dezmorțească și să își stabilească orizonturi înalte, cei care lucrează în acest domeniu de a călători mai ușor afară. În plus, conectivitatea cu centre economice puternice în Europa (Munchen, Koln, Bruxelles, Madrid, Glasgow) creează oportunitatea ca un numar tot mai mare de investitori străini să vină să își dezvolte afacerile în zona noastră. De asemenea, legăturile interne cu București, Cluj-Napoca, Timisoara, Oradea sunt ca o gură de oxigen pentru mediul de business și cei care lucrează în companiile IT. Firmele de profil din aceste orașe sunt interesate să își deschidă puncte de lucru in Iași, iar astfel de solicitări au ajuns la noi încă din 2012. Efectele dezvoltării Aeroportului Iași în piața locală sunt cuantificabile – există, de pildă, conexiuni între evoluția aeroportului și creșterea profitului la o parte din firmele din Iași. Un element important îl regăsim inclusiv în zona de interes pentru spațiile de birouri din Iași – în 2015, spre exemplu, cererea de închiriere pentru spațiile de birouri a crescut cu 60% față de 2014 și de șapte ori față de 2012. Evident, efectele dezvoltării Aeroportului Iași se vor simți și în anii urmatori, doar anul acesta vom depăși un milion de pasageri, dar și odată cu implementarea noului plan de dezvoltare care va include și realizarea infrastructurii cargo, proiect ce va mobiliza industria locală și va dinamiza activitatea mediulului de business in Iași. De asemenea, proiectul Aerostar Bacau, care se află în topul producătorilor mondiali de aviație, va avea un impact pozitiv asupra economiei locale și va atrage investitori străini în regiune”, spun reprezentanții Aeroportului Internațional Iași.

Harta a fost realizată de către echipa formată din Dan Zaharia (EXTIND), Adrian Mironescu (WIRON) și lector. dr. George Țurcănașu de la Facultatea de Geografie și Geologie din cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași.

Articol integral si alte declaratii aici.

12 mai – lansare PIN Map Iași

fb event confpresa-01

După un efort de echipă de peste jumătate de an, suntem în măsură să anunțăm că pe 12 mai vom lansa prima hartă de birouri a Iașului – #PINMapIasi, în cadrul unei conferințe de presă găzduită de Aeroportul Iași.

#PINMapIasi este harta birourilor moderne din Iasi care va contine si initiativele care conteaza pentru industria IT & Outsourcing (aeroport, start-up hub-uri, sali de conferinta, statii de incarcare masini electrice) precum si locatii ale viitoarelor proiecte de cladiri verzi de birouri.

Harta #PINMapIasi va fi distribuită la principalele clădiri de birouri din Iasi, in hoteluri de prestigiu, in spatii de co-working, la agentii de turism corporate, in cadrul unor conferinte de specialitate pentru industria IT&Outsourcing, alaturi de revista #PINmagazine, la Universitatea „Al.I.Cuza” si Universitatea Tehnica „Gh.Asachi”, la Aeroportul Iasi, la Consiliul Judetean Iasi, Primaria Iasi si clusterul ITC Euronest.

www.pinmapiasi.ro

Turul electric al Iașului în 48 de ore

PIN Map - masini electrice

În decembrie 2015 lansam prima stație de încărcare mașini electrice din regiune. Am avut șansa sa pot angrena in proiect o serie de parteneri ce prețuiesc dezvoltarea durabilă.

A urmat un weekend electric în 2016. Pentru familia mea (doi adulți, doi copii) dimensiunile mașinii electrice au fost suficiente. Cu o poziție înaltă de condus, eu am încăput confortabil în spatele scaunului șoferului reglat pentru mine, la cei aproape 2 metri ai mei.

plugshare Iasi

Între timp au mai apărut o serie de stații de încărcare în Iași, dar nu am avut ocazia să le testez. În contextul în care pe harta de business a orașului PIN Map Iasi am decis să apară și stațiile de încărcare mașini electrice, mare mi-a fost surpriza să văd pe PlugShare că avem deja 6 stații publice active + 1 stație de teste la Continental + 1 statie de service la Casa Auto Iasi.

Așa că alături de BMW Apan Motors, PIN Map Iasi și RoGBC Moldova am decis să fac un tur al stațiilor de încărcare mașini electrice din Iași.

IMG_20170228_121947_LI

KAUFLAND Alexandru cel Bun

Am luat in drive-test un BMW i3 marți dimineața (dotat cu un cablu Type2 – Type2 pe lângă cel standard Type2 – 22oV) și am plecat direct la cumpărături la Kaufland Alexandru cel Bun (str. Pavlov 14) și acolo, surpriză, un Citroen Zero era conectat deja la stație. Pe celălalt loc rezervat pentru mașini electrice era parcat nonșalant un Passat diesel.

Această stație este parte din rețeaua Renovatio E-Charge, care a ajuns a ajuns la un total de 21 de stații în 17 puncte de încărcare, dintre care 4 stații de încărcare rapidă de 50/20kW care încarcă 0-80% din capacitatea bateriei în aproximativ 30 de minute (Sibiu, București, Ploiești, Timișoara) si 17 stații în regim de încărcare normal, AC 22kW (inclusiv cea de la Iași). Stațiile sunt puse gratuit la dispoziția publicului larg în parcări ale hypermarketurilor, mall-uri, ansambluri rezidențiale, sau hoteluri.

Am profitat de timp să îmi fac un card e-charge la biroul de informații de la Kaufland, unde in 5 minute am intrat în posesia cardului si imediat am sunat la numarul de telefon din plic pentru a-l activa. Am aflat astfel că în 2017, alimentarea la rețeaua Renovatio rămâne gratuită, urmând ca ulterior să fie percepute niște tarife minimale.

Întrucât Citroen-ul nu finalizase alimentarea, am hotărât să mă întorc a doua zi.

IMG_20170228_125004 (2)

ROMSTAL Iasi

Următoarea oprire a fost la magazinul Romstal de pe str. Pantelimon Halipa 7, unde am aflat că eram prima mașină electrică care folosea stația de încărcare. Angajații Romstal mi-au sărit imediat în ajutor. Se pare că era nevoie de activarea unor siguranțe din tablou pentru activarea alimentării.

Stația este Keba Charger 380V/32A și e disponibilă în timpul orarului de funcționare a magazinului (duminică e închis).Fascinant e faptul că unul din angajați vorbea cu mândrie de faptul că fondatorul Romstal este un susținător al expansiunii rețelei de stații de încărcare mașini electrice, fiind posesorul unei Tesla. Alimentarea a fost gratuită.

IMG_20170301_083625

ACASĂ

La sfârșitul zilei am parcat mașina în curte și am alimentat mașina la 220V cu ajutorul prelungitorului complet derulat de la mașina de tuns iarba. Pe bord îmi afișa că a doua zi la 6 dimineața voi avea încărcarea completă. Iată un avantaj să ajungi devreme acasă lângă familie.

A doua zi dimineață am testat pe drum spre școală accelerația liniară, cei 170 CP în condițiile unui consum mediu de 20 kWh / 100 km și opțiunea de active cruise control de la BMW i3.

IMG_0849

TUDOR CENTER

Am plecat spre Tudor Center (str. Ciurchi 126-128) să verific cum funcționează prima stație de încărcare mașini electrice. Acolo E-Motion Electric a montat un Wall Box (Type 2 Plug – 22 kW)– 1 x 11 kW (400 Vac, 16A) + 1 x 3,7 kW (230 Vac, 16A).

Am găsit locul de parcare liber, am băut un espresso cu Claudiu timp în care mașina se încărca nestingherită. Pe perioada încărcării, cablul se blochează astfel încât să nu poată fi detașat de la nici unul din capete, adică nimeni nu poate ”împrumuta” cablul tău cât tu nu ești lângă mașină.

IMG_0850

SCOALA INFORMALA DE IT

La birou, am găsit o soluție informală de alimentare tot cu un prelungitor de la o priză de 220V de la recepția clădirii. Astfel încât la sfârșitul programului aveam deja plinul făcut.

Pe drum spre casă am observat în parcarea mall-ului Palas că există locuri rezervate pentru mașini hibride și electrice.

IMG_20170301_125630

ȘANDRU OFFICE

Din martie 2017, o nouă clădire de birouri are pe sos. Nationala nr.31 stație de încărcare mașini electrice. Costurile au fost suportate de PREH Romania, o companie IT nou mutata din SANDRU Office, companie care realizează printre altele și software pentru managementul bateriilor auto electrice. Astfel si cu sprijinul APAN Motors, aici este instalată BMW i Wallbox, o stație de încărcare pentru mașini electrice și plug-in hibride.

IMG_20170228_101039

BMW APAN Motors

Joi dimineața mi-am băut cafeaua la 7am Coffee to Go (da, chiar si șoferii de mașini electrice au nevoie de cafea), am găsit liber la Kaufland și am alimentat de probă urmând o procedură simplă (apropii cardul, cuplezi cablul, alimentezi gratuit, apropii cardul la sfârșit, decuplezi, alimentarea se înregistrează automat in My Account de pe http://www.e-charge.ro, pornești la drum).

Pe drumul de retur spre showroomul BMW APAN Motors Iasi (sos. Păcurari 189) am încercat la o viteză mai mare mașina electrică care funcționează fundamental diferit, liniar, silențios, însă fără a răpi din plăcerea condusului, senzații diferite de un model cu ardere internă, tradițional.

IMG_20170419_092856

BRAS RENAULT

După ce au adus modelul Renault ZOE și cei de la Bras, concesionar Renault au acordat acces public la stația de încărcare mașini electrice Schneider EV Link 22 kW din cadrul showroom-ului lor. Doar trebuie să fie mai bine semnalizată, astfel încât să nu o confunzi cu un tablou electric obișnuit.

grafic masini electriceCONCLUZII ?

Am alimentat gratuit peste tot (în afară de acasă), iar rețeaua de alimentare continuă să crească. După cum preconizam încă din 2016, majoritatea stațiilor de încărcare pentru mașini electrice sunt fără costuri, astfel încât cel puțin pe termen mediu vom putea circula gratuit in orașe, acolo unde clădirile verzi de birouri, hotelurile și sălile de conferințe, parcările amenajate, complexele rezidențiale si galeriile comerciale se vor întrece în a oferi o astfel de facilitate pentru fidelizarea clienților.

Costul mașinilor electrice / plug-in hibride continuă să scadă, autonomia crește (BMW i3 modelul 2017/2018 va avea 250-300 km autonomie față de modelul din 2016 care are 130-160 km în regim pur electric). În România e în vigoare un act normativ potrivit căruia persoanele care doresc să achiziţioneze un autovehicul electric vor beneficia de un tichet de 20.000 de lei şi de eco-bonusuri, ajungând la un total de aproximativ 5.000 de euro.

Conform unui articol din Business Magazin, in 2016 s-au vândut 167 de mașini electrice: BMW, Mercedes Benz, Mitsubishi, Volvo, Renault, Tesla, Porsche, Audi, numai in decembrie 2016 fiind achiziționate 47 de astfel de modele.

bizzEbikes

La mai puțin la 70 km de  Iași, Ovidiu Teofănescu și echipa BizzOnWheels a creat o nouă linie de biciclete electrice numite BizzEBikes cu preturi pornind de la 1.000 euro + TVA. Treptat începem să ne obișnuim să încărcăm mijloacele de transport.

Nu pot decât să rămân optimist pentru această direcție, mai ales în contextul în care IASUL se dorește poziționat ca oraș verde. 🙂

 

 

 

 

 

Comunitatea IT din Iaşi: Între percepţie şi realitate

chestionar-pinmagazine

Deși suntem cu toții parte a comunității IT ieșene, vedem lucrurile în mod diferit.

Cu ajutorul tău vom contura o imagine completă și vom identifica mijloacele prin care fiecare dintre noi poate contribui la dezvoltarea acestei comunități.

Tot ce trebuie să faci e să completezi un chestionar realizat de echipa PINmagazine, iar rezultatele vor fi publicate in următoarele numere ale revistei.

http://www.pinmagazine.ro/chestionar/

Despre birourile din Iași în 2017

3

2017 va fi un an în care vom asista la creșterea interesului investitorilor față de piața de birouri din orașele secundare de succes, care încep să aibă masă critică ca şi stoc total de birouri.

Pe fondul creșterii de angajați din companiile existente (ex. Continental, Arcadis, Amazon, Fortech, ISSCO) și al presiunii puse de noii veniți (ex. CRF Health), asistăm la scăderea ratei de neocupare a clădirilor de birouri într-o zonă de alarmă.

Clădirile de birouri existente în zonele relevante pentru industria ITO au deja rate de ocupare de 100% (IDEO 1, Tester 2, Tudor Center, Sandru Office, ARIA Office) sau de 90-95% (Moldova Center, UBC Palas, Nicolina Building).

Există o serie de clădiri (ex. Tehnopolis, Rodotex, Visaria, GreenProject, Elmond etc.) care pot asigura debușeul pentru această cerere de birouri, dar datorită dimensiunii și/sau localizării reprezintă soluții doar pe termen mediu si scurt.

În Iași, avem anunțate noi clădiri de birouri din partea principalilor investitori locali, Iulius Group și Tester Grup, și al companiilor existente, precum Continental. Aceste noi investiții și multe alte puncte de interes relevante vor fi cuprinse în PIN Map Iaşi, noua hartă de birouri a orașului nostru.

Pe acest fond de dezvoltare a pieței de birouri din Iaşi în care se va depăși pragul de 200.000 de metri pătraţi a stocului total de birouri, este esenţial ca autorităţile locale să poziţioneze Iaşul ca oraş verde prin adoptarea de stimulente fiscale şi non-fiscale pentru certificarea noilor clădiri drept clădiri verzi încă din faza de proiect, ceea ce va duce la o dezvoltare durabilă a pieţei imobiliare locale.

Articol publicat integral in Ziarul de Iasi.

[IASI] Poarta Orașului sau Parcul Birourilor Verzi?

Dan Hanganu Architects - proiect Liang Tian Telecommunication, China, 2011

Dan Hanganu Architects – proiect Liang Tian Telecommunication, China, 2011

Primăria Municipiului Iași a lansat in octombrie 2016 (destul de discret) un concurs de soluții în Sistemul Electronic de Achiziții Publice pentru reconfigurarea si reamenajarea zonei fostului Bazar amplasat lângă pasajul Nicolina.

În cadrul acestei proceduri, municipalitatea ieșeană a primit două propuneri, anume „Green Office Park” și „City Gate”, prezentate publicului pe site-ul si pe pagina de Facebook a Primăriei, astfel încât cei interesați să poată opta pentru varianta dorită până pe 22 decembrie 2016. Dacă vreuna dintre cele două variante va primi punctajul necesar și din partea comisiei de jurizare, municipalitatea va scoate la licitație realizarea proiectului tehnic în vederea implementării soluției alese.

M-as fi bucurat sa putem alege dintre mai multe variante, mai ales ca la Iasi a avut loc, culmea, tot in octombrie Conferința Internațională despre Viitorul în Arhitectura”, unde nume mari din arhitectura mondiala au fost prezente, iar arhitectul ieșean Dan Hanganu a primit titlul de Cetățean de Onoare al Iașului.

De asemenea, dincolo de denumirea de “Green” a uneia din propuneri, Primăria trebuie să trimită spre consultare publică cel târziu în primul semestru din 2017 o propunere concretă de HCL pentru stimularea construcției de clădiri verzi, propunere sprijinită de Consiliul Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC) și care este deja aplicată cu succes în Cluj-Napoca (din 2012) și Timișoara (din 2014) si care poate duce la atragerea de investiții semnificative pe piața de birouri din Iasi.

Cumulate cu alte inițiative de profil deja existente (Centrul Municipal de Colectare) sau viitoare, Iașul are șanse reale ca într-un termen de sub un an să devină un pol activ al inițiativelor verzi din regiune și să se distanțeze de actuala poziționare de centru urban foarte poluat.

  • Implementarea instrumentului financiar de Reducere a Impozitului pe Clădirile Verzi, pentru a premia clădirile care obțin o performanță energetică și de mediu exemplară, sprijinind totodată eco-inovația, economia circulară, independența energetică și crearea de locuri de muncă “green”.
  • Implementarea Declarației în 10 puncte ref. la Strategia Naționale de Renovare a României
  • Sprijin pentru acțiunile “Zero Waste” care au început deja în Iași
  • Implementarea programului de certificare European Energy Awards” – “Comunitate Sustenabilă” , în vederea evaluării Municipiului Iași prin analiza strategiei si a gradului de implementare a planului de acțiune privind energia durabilă și clima (PAED).

Ma bucură destinația clară de birouri dată pentru proiectul de reabilitare a zonei fostului Bazar, având în vedere că noile cladiri de birouri devin fabricile Iasului, astfel că pentru a satisface cererea în creștere de pe piața de birouri, in Iasi s-au dezvoltat clădiri de birouri care provin din reconversii ale unor blocuri rezidențiale, hoteluri, centre comerciale supraetajate, showroomuri auto, secții de fabrici, clădiri administrative TESA sau cinema multiplex.

[IASI] Green Office Park vs. City Gate

[IASI] Green Office Park vs. City Gate

Revenind la propunerile publicate de Primărie, Green Office Park este un ansamblu de 5 clădiri cu regim de înălțime medie (6-9 nivele) de 5-10.000 mp fiecare (estimare proprie), ceea ce din punct de vedere funcțional va fi benefic funcțiunii de birouri. City Gate are un design îndrăzneț, ce poate deveni punct de reper al orașului, cu două clădiri înalte (20 etaje) de circa 10-15.000 mp fiecare (estimare proprie), cu fațade înclinate care vor solicita soluții inovatoare de construcție.

Ambele propuneri trebuie să adreseze provocări gen maximizare suprafață închiriabilă per etaj, raport optim vs. suprafețe comune. puțini stâlpi la interior, acces facil la mijloacele de transport în comun și la piste de biciclete, un număr suficient de parcări subterane precum și actualizarea managementului circulației din zonă pentru cei peste 3.000 de potențiali noi angajați din zonă.

Dincolo de aspectele subliniate mai sus (mai multe proiecte, clădiri verzi cu adevărat, destinația de birouri), cred că există potențial ca zona pasajului Nicolina să devină un loc de interes pentru investitori experimentați, un landmark pentru orașul nostru.

pin-map-iasi-blog

PIN MAP Iasi

Oricum aceasta nouă zona de birouri va figura pe harta de birouri a orasului – PIN MAP Iasi ce va fi lansata la inceputul lui 2017.

PINmagazine: Quo vadis IASI? Tectonica office din Europa de Est

tectonica-office-iasi-partial

Articol scris de George Turcanasu, publicat in PINmagazine nr.3

Oraşul regional, care beneficiază de o bună guvernanţă atât locală, cât şi naţională şi care are elite economice, sociale şi culturale responsabile, poate evolua către statutul de metropolă regională, capabilă să insereze regiunea la nivel global.

O apreciere a indicatorilor economici, sociali şi demografici specifici oraşelor secundare, poate fi percepută ca semn al reteritorializării funcţionale regionale, după decenii de egalizare a importanţei administrative şi funcţionale a marilor oraşe cu a celor mai puţin mari. Această egalizare a imprimat mutaţii structurale profunde, precum detaşarea capitalei sau netezirea ierarhiei urbane la nivel regional, ce a dus la aproape dispariţia din sistemul de relaţii a oraşului mare, al releului regional al capitalei, capabil să structureze un sistem teritorial regional.

Din această perspectivă, oraşele secundare ale estului UE au un avantaj faţă de cele situate pe palierele ierarhice inferioare. Având deja un hinterland regional, au o mare capacitate de a produce forţă de muncă înalt calificată şi de a reţine elitele; astfel, acestea au acumulat în evoluţia lor recentă, funcţii, care altădată erau specifice doar metropolei naţionale, devenind huburi aeronautice capabile să conecteze regiunile la fluxurile internaţionale sau centre ale industriilor creative sau IT&C, curtate de marile companii multinaţionale.

În oraşele secundare, principalii chiriaşi sunt companiile IT&Outsourcing, ca urmare, avem un numitor comun. Ierarhia e dominată de marile oraşe secundare poloneze şi de Brno, capitala istorică a Moraviei (Cehia), fiind mult mai populate şi dezvoltate din punctul de vedere economic decât cele trei oraşe secundare ale României prezente în analiză. Mai mult, unele dintre ele sunt parte ale unor structuri urbane policentrice la nivel regional.

O caracteristică principală a distribuţiei e concentrarea în zona centrală a jumătate din suprafaţa închiriabilă – peste 100 mii mp. Aproape 90 de mii revin celor 16 clădiri din zona Palat – Sfântu Lazăr – Anastasie Panu. Mai mult, în ultimii doi ani acest areal s-a consolidat la nivelul oraşului, prin darea în folosinţă a Moldova BC, UBC 5 şi UBC 6, a clădirii Bursei Moldovei, ARIA etc.

Zona intermediară se caracterizează ca având un stoc dispersat în clădiri de talie mică. Sunt notabile însă câteva aglomerări: Tester 1 şi 2, Copou, Canta, Tudor Office Center.

Zona periferică impune în peisaj puţine aglomerări (Păcurari Vest, Bulevardul Socola – Bulevardul Poitiers şi CUG), dar unele sunt dominate de clădiri de birouri cu suprafaţă mare. În acest sens, menţionez: Ideo 1 sau Continental.

Articolul integral poate fi citit aici sau in revista tiparita PINmagazine nr.3