Arhive etichetă: recrutare

Anca Colibaba – Despre revista și premiile industriei IT&Outsourcing din regiune

PIN2016 - Anca Colibaba

Anca Colibaba, Fundatia Euroed

A sosit momentul în care era nevoie de o gală a premiilor pentru industria IT & Outsourcing?

Orașul Iași și-a pregătit din timp contextul în care să devină unul dintre liderii naționali în industria IT: preocuparea intensă și constantă a învățământului ieșean secundar și universitar pentru excelența în domeniul științelor datează de câteva decenii bune. Școlile de profil vocațional și facultățile tehnice ale Iașului scot pe piața muncii tineri profesioniști cu apetență pentru industria IT.

Primele investiții de mare succes ale industriei private postcomuniste ieșene au fost în zona dezvoltării de produse și servicii în industria IT, multe exportate cu succes din etapa inițială. Talentul tehnic, costurile reduse și o piață emergentă de servicii, nu în ultimul rând apropierea de Republica Moldova, au fost doar o parte dintre factorii care rapid au trezit interesul unor jucători majori în domeniu.

Primele multinaționale care s-au stabilit aici, atrase de forța de muncă calificată și dornică să activeze sub patronajul ‘mirific’, adesea idealizat, al unei companii străine, au adus progresiv alți jucători internaționali, realizându-se astfel, într-o spirală de progres, un ”corpus mundus” al industriei IT ieșene sub dictonul ”sunt la Iasi, deci exist„, în cunoscuta logică a firmelor mari care se stabilesc, pe rând, în aceleași locații aducătoare de profit, într-o perfectă sinergie de interese.

Desigur că aceasta obligă angajatorii să își rafineze strategiile de păstrare și fidelizare a resursei umane, care, la rându-i, a evoluat semnificativ de la profilul de tânăr fără experiență, dispus să accepte orice tip de contract care îi oferă un job stabil aproape de prietenă sau domiciliu, până la disponibilitatea spre mobilitate caracteristică acestui moment, în care tinerii, profesionalizați deja de firmele din piață, și-au rafinat ”motoarele de căutare” și se orientează în funcție de cele mai atractive oferte deja disponibile pe piața actuală a industriei IT din Iași.

Alți parteneri asociați ai industriei au apărut pe orbita acesteia odată cu creșterea sa exponențială: strategii politice și strategii ale autorităților publice, marketing, servicii conexe de mare utilitate, cum sunt limbile străine, servicii financiare și educaționale.

Nu in ultimul rind, pașii spre maturizarea locală a acestei industrii au presupus și formarea de structuri de colaborare și clustere pentru proiecte și scopuri comune ale industriei sau, la modul generic, cu implicații de răspundere socială corporatistă și/sau comunitară.

În acest context, nu este surprinzătoare inițiativa de a iniția o gală a premiilor industriei IT, acțiune perfect integrabilă pașilor deja parcurși. Este de așteptat ca o astfel de invitație să grăbească procesul de colaborare, dar și competiția pozitivă în industrie, prin efectul specific de „washback”: anul viitor industria va prezenta candidați mai puternici și cu mai multe rezultate in direcțiile premiate.

 

Cum poate apariția revistei PIN Magazine să servească la dezvoltarea / promovarea acestei industrii?

O revistă de profil cu apariție regulată și distribuită inteligent către interlocutorii interesați poate avea un efect de durata asupra industriei. Concret, revista ar putea:

  • să contribuie la conștientizarea publicului larg în privința rolului evoluțiilor din domeniul IT asupra dezvoltării durabile a orașului Iași și a viitorului acestei zone de importanță strategică pentru România de Nord Est;
  • să determine o schimbare a priorităților autorităților și politicienilor, de exemplu, de la atenția, aproape exclusivă, acordată mult-așteptatei autostrăzi către sprijinirea exportului de servicii în manieră globalizată, din “birourile vii” ale acestei industrii în continuă expansiune;
  • să stimuleze formularea unor politici financiare de încurajare a înființării de cât mai multe startup-uri din domeniu în zona Iașului;
  • să ajute la dezvoltarea serviciilor conexe cu adresabilitate către aceasta industrie: investiții imobiliare, birouri, educație, formare continuă, cursuri de limbi străine, industria de recreere și educație pentru copii, în situația în care cei mai mulți angajați ai acestei industrii sunt actualmente tineri între 25-40 de ani.

Revista poate sensibiliza absolvenții de liceu și de facultate și în ceea ce privește locurile de muncă bine plătite ‘round the corner’, nu peste „mări și țări”, contribuind astfel la diminuarea fenomenului de „brain drain”.

Realitatea începe prin a visa cu ochii deschiși si, mai ales, prin a acționa. Ca atare, felicitări pentru aceasta inițiativă, una dintre multele menite să aducă Iașul pe o curbă ascendentă datorită industriei zilelor noastre: industria IT.

 

Articol scris de Anca Colibaba, Fundația EuroEd

Reclame

[Extind] newsletter – start înscrieri proiecte la PIN2016

logo PIN 2016_negativ - vertPIN 2016 – Start înscrieri proiecte / companii

Au inceput inscrierile proiectelor / companiilor / instituțiilor pentru Premiile Regionale ale Industriei IT & Outsourcing PIN2016. Formularul de înscriere se poate completa online pe  până vineri, 6 mai.

Când ne-am gîndit la premii, am urmărit două obiective, pe două planuri: ca industria să aibă posibilitatea să premieze activităţile mediului universitar si acţiunile ONG-urilor cu impact asupra comunităţii iar apoi ca industria să primească propriile premii de excelenţă. Industria IT & Outsourcing nu trăieşte în afara societăţii, e parte din ea, unul dintre motoarele ei de dezvoltare.

 

PIN 2016 – parteneri ai proiectului

Deja au venit alături de noi primii parteneri: Gemini CAD Systems, SCC, HEG Services precum si Avisso, Tester Group, Euronest ICT Cluster, Galaxy Design, Wiron, September Media, Ziarul de Iasi, InvestinIasi.ro, BMW Apan Motors, Travis Corporate Events, Train2Perform, Business Days, EuroEd. Lista partenerilor mai e deschisă până la sfârșitul acestei săptămâni.

 

PIN 2016 – testimoniale

„Suntem la momentul în care în Iași și în regiune s-a atins o maturitate consistentă în zona IT & Outsourcing, depășindu-se perioada căutărilor și a găsirii unei traiectorii. În momentul de față companiile din Iași și angajații acestora pot aborda cu succes orice proiect de IT indiferent de client, de complexitatea și provocările acestuia. Cred că gala premiilor PIN2016 va certifica aceste lucruri, cu toate că fiecare companie este unică și e greu de comparat cu celelalte companii. Din acest considerent, din punctul meu de vedere toate companiile ce vor fi nominalizate sunt câștigătoare.” (Adrian Iftene, decan Facultatea de Informatică, Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi)

Mai multe testimoniale de la lideri de opinie in domeniu puteți citi aici.

 

AFACERI.RO – Cernăuți

La Cernăuți, în cadrul misiunii economice Afaceri.ro a avut loc o prezentare în fața a peste 100 de studenți de la Facultatea de Informatică din cadrul Universității din Cernăuți. Urmează misiuni economice în Odessa (7-8 iulie) și Chișinău (23-24 septembrie).

 

ROMANIAN OUTSOURCING AWARDS

Până pe 29 aprilie 2016, mai sunt deschise și nominalizările la Romanian Outsourcing Awards, organizate la Bucuresti de The Diplomat si Outsourcing-today.ro, eveniment unde Extind este partener. Săptămâna trecută a avut loc si lansarea ediției tipărite a revistei Outsourcing Today.

Chiar nici un IT-ist nu vrea să devină profesor universitar?

Un reportaj Biziday realizat de Digi24 la Iasi care e o radiografie a situatiei ce risca sa devina periculoasa pentru dezvoltarea in mod sustinut a industriei IT&Outsourcing pe termen mediu si lung.

Activarea unor solutii pentru motivarea celor ce aleg cariera universitara in domeniu devine subiect de dezbatere pentru oamenii cheie din companiile din industria regionala de IT & Outsourcing ce au planuri pe termen lung in Romania de Nord-Est.

Gânduri despre imigrația selectivă

imigratia selectiva

ilustrație realizată de Adrian Mironescu, WIRON.

Articol scris de Varujan Pambuccian si publicat cu acordul acestuia.

 

Vreau să explic, sper cu claritate, de ce am propus măsura naturalizării în condiții mai bune decât cele actuale a specialiștilor străini în domeniu. De ani buni, cererea de locuri de muncă în industria de software este în creștere continuă. A crescut și oferta universitară, dar într-un ritm mai scăzut și cu o limită naturală clară: într-o populație dată, procentul de oameni care se îndreaptă către o meserie este cu mult sub 100%.

Industria românească de software este în principal o industrie de outsourcing. Nu sunt un fan al acestui tip de industrie, dar lucrurile pe care le visez contează mai puțin acum. Asta nu ține nici de universități, nici de cunoștințele de specialitate ci de faptul că suntem o piață mică atât ca populație cât și ca valoarea produselor și serviciilor software achiziționate de un cetățean român pe an, de faptul că ne lipsesc cunoștințele de marketing și vânzări și de faptul că nu avem suficient networking în piețele majore.

Asta a făcut ca industria de outsourcing să crească repede și sustenabil și să tragă puțin după ea (direct sau indirect) și zona de start-up-uri locale. Dacă eram americani, modelul era diferit: aveam ideea de business și piața iar cercetarea și producția o realizam în altă țară pentru că specialiștii IT americani costă de 8-10 ori mai mult. Noi avem un număr rezonabil de mare de specialiști și producem azi atât în zona de cercetare cât și în zona de producție lucruri care se vând apoi de regulă sub numele celor care au piața și știu să se descurce în ea. Asta înseamnă outsourcing și diferă radical de lohn-ul pe care l-am practicat la începutul anilor 2000. Practic am evoluat de la a face bucăți de produs la a gândi și face întregul produs sau, mai bine, la a propune un produs gândit și realizat cap-coadă.

Nu am fost și nu suntem singurii care fac asta. A încercat India să facă același lucru, dar calitatea softului dezvoltat acolo s-a dovedit repede a fi mai slabă iar comportamentul specialiștilor indieni destul de impredictibil. Așa se face că zona Asiei a fost destul de repede abandonată iar India s-a profilat mai mult pe lohn sau pe servicii software și pe servicii auxiliare. Nu am fost singurii care au profitat de acest moment. În Europa un fenomen similar s-a petrecut în Polonia, Ucraina și Rusia, iar în lume un fenomen similar s-a petrecut în Brazilia și în Mexic. Brazilia și Mexic sunt țări cu populație tânără numeroasă, iar o parte din ea s-a îndreptat spre zona de IT. Mai mult, pe afinități lingvistice și pe o stabilitate politică suficient de ridicată ca să ofere predictibilitate, ele au început să dreneze specialiști din zona Americii Latine.

Polonia a profitat de tensiunile din Ucraina și pe apartenența la UE și a început acest proces cu câțiva ani în urmă, oferindu-le specialiștilor ucrainieni salarii mai bune decât acasă și stabilitatea unei țări UE. Noi am mizat pe spațiul de creștere internă care însă, în urma unei creșteri masive a cererii de forță de muncă nouă din ultimii ani începe să se subțieze.

Există deja o oarecare nervozitate în rândul investitorilor din zona industriei de outsourcing în ceea ce privește spațiul de creștere. În condițiile în care acesta dispare se petrec două fenomene simple: salariile cresc într-o primă fază după care locurile de muncă sunt considerate nerentabile și se relochează.

Așa s-a întâmplat chiar în România, atunci când o mare corporație a decis deschiderea unui al doilea front de lucru la Iași în momentul în care forța de muncă secase și începuse să se scumpească în locul în care activa în acel moment.  Sigur, pentru România a fost bine, pentru că al doilea punct de prezență era tot pe teritoriul ei.

Acum riscăm să vedem acest joc făcut între România și Polonia. Și ăsta nu mai e un lucru bun. Întărim într-o primă fază un alt pol european, după care riscăm să vedem că majoritatea contractelor se îndreaptă spre acel pol, companiile de outsourcing urmează același drum și pierdem o industrie națională cu tot cu locuri de muncă.

În 2001 am inițiat măsura cu impozitul pe salariu (pe atunci era 40%) pentru a stabiliza forța de muncă (pe atunci plecau anual aproape cât produceau universitățile, sigur nu toți care plecau erau dintr-o aceeași generație). Acum am venit cu o măsură de import de forță de muncă pentru a stabiliza o industrie devenită între timp matură și pentru a nu o vedea pierdută în favoarea altor țări din jur. Evident, mi-am luat toate măsurile de protecție a cetățenilor români care lucrează acum în industria de software, atât în ceea ce privește siguranța cât și calitatea locului de muncă. Este o măsură pe care toate statele cu industrii mature o practică și nu înțeleg de ce atunci când vorbim despre brain-drain și ne plângem că ne pleacă specialiști, nu ne gândim că și noi putem, măcar într-un domeniu, să practicăm lucrul acesta.

Sigur, mai avem o supapă de creștere pe care o vom deschide. În industria de software rolurile s-au diversificat. Entitățile de cercetare sau de producție au mai toate aceste roluri clare și cele mai frecvente sunt: computer scientist, analist, arhitect, inginer software, programator, tester. Programatorul și testerul joacă în fabrica de soft rolul pe care îl joacă muncitorul în fabrica normală. Dar muncitorul nu are nevoie de facultate. Ori noi nu pregătim încă în liceu programatori și testeri. Lucrul acesta presează pe pregătirea universitară care face un compromis între ce ar trebui liceul și ce ar trebui facultatea să pregătească. Nu este bine nici pentru persoanele care se pregătesc în felul acesta, nici pentru angajatori care de multe ori suplinesc facultățile trimițând personalul companiilor la cursuri generale și nu doar de specializare așa cum ar fi normal.

O schimbare în zona de învățământ va lua însă ceva timp și va fi blocată de multe bețe în roate. Până atunci, trebuie să câștigăm prima competiție cu Polonia (cu America Latină nu prea avem cum dacă ne uităm la sporul lor natural) și să asigurăm industriei de software ritmul de creștere

Dacă vorbim de învățământ, să observăm că universitățile noastre produc computer scientiști, analiști, arhitecți și ingineri software pe care industria îi utilizează ca programatori. Ori în fabrica de soft, programatorul este analogul muncitorului din fabrica normală, iar muncitorul nu are nevoie de facultate. Pentru asta ar trebui regândită curricula în liceele de informatică și adăugat în COR meseria de programator junior (ca să nu îi afectăm pe cei cu facultate care ocupă acum locul de programator) și cea de tester. Odată cu aceasta ar trebui să scadă accentul pus acum pe programare în unele dintre facultăți și să crească cel pus pe computer science, arhitectură, analiză și inginerie software. Dar asta va dura.

Acum studiile din perioada 2012-2014 arată că ne apropiem de limita forței de muncă și trebuie luate măsuri rapide care să ne asigure trecerea spre momentul în care liceele vor putea contribui și ele la creșterea industriei.

 

Articole legate de subiectul propunerii legislative initiate de Varujan Pambuccian ref. la imigratia selectiva gasiti in ZF.ro sau aici.

Problema nevoii de import de imigranţi a fost semnalată de deputatul Varujan Pambuccian, care a depus la începutul acestei săptămâni în Parlament o propunere de modificare a legii cetăţeniei române, astfel încât în zonele cu un deficit mare de candidaţi de pe piaţa muncii (cum este IT-ul sau medicina) să poată fi atrasă forţă de muncă din afara ţării. Dacă această propunere se va aproba, cetăţenii străini care au absolvit în România sau în străinătate o facultate de specialitate vor putea obţine mai uşor cetăţenia română dacă se angajează în România, în zonele unde există deficit de personal calificat care nu poate fi acoperit cu resurse locale. Aceştia ar urma să beneficieze de o reducere la 2 ani a stagiului de rezidenţă în România necesar pentru obţinerea cetăţeniei, faţă de 5 ani, cât este în prezent.

Imigrația selectivă în domenii strategice

ilustrație realizată de Adrian Mironescu, WIRON

ilustrație realizată de Adrian Mironescu, WIRON

Conform unui articol realizat de Adelina Mihai pentru Ziarul Financiar, România trebuie să devină un magnet pentru străinii calificaţi care vin să lucreze pe poziţii de execuţie în companiile locale.

Varujan Pambuccian, deputat în Comisia de IT&C, a depus în Parlament o propunere de modificare a legii cetăţeniei române, ce are un mecanism eficient si clar de atracție si retenție in România a talentelor in domenii strategice.

„Ideea acestei iniţiative a pornit de la faptul că avem în momentul de faţă un deficit foarte mare de can­di­daţi în domeniul IT, pe care nu îl pu­tem acoperi cu resurse in­ter­ne. Dacă nu suplimentăm ne­ce­sarul cerut de pia­ţă, riscăm să se în­tâmple două lu­cruri: majorarea ac­centuată a sala­ri­ilor şi diminuarea dras­tică a indus­triei sau acceptarea multor candidaţi în industrie care nu au studii de spe­cialitate în dome­niu, care va conduce la o scădere a ca­li­tăţii produselor şi serviciilor dezvoltate“, a spus Varujan Pambuccian in interviul acordat catre Ziarul Financiar.

Prin această modificare și completare a Legii cetățeniei române nr. 21/1991, inițiatorul își propune facilitarea obținerii cetățeniei române pentru cetățenii străini sau apatrizii care au absolvit în România sau în străinătate o instituție de învățământ superior de specialitate şi care se angajează în România în acele sectoare de muncă unde există deficit de personal calificat, care nu poate fi acoperit cu resursa locală.

Periodic, Guvernul României va întocmi o listă care să cuprindă acele ocupații din Clasificarea Ocupațiilor din România, prioritare pentru dezvoltarea economică, domenii profesionale în cadrul cărora necesarul de muncă nu poate fi acoperit cu resursa locală şi în care se pot angaja și apatrizii sau cetăţenii străini la care se referă această propunere legislativă.

“Această inițiativa are un impact pozitiv in domenii strategice, cu valoare adaugată pentru România (cum ar fi IT, servicii medicale) și care va permite atragerea și retenția de talente specializate. Pentru industria IT & Outsourcing în particular va crește atractivitatea României pe piața europeană de muncă si va fi o gură de oxigen pentru companiile deja existente.” – Dan Zaharia, senior consultant, Extind.

Există domenii în România (ex. IT) care se dezvoltă foarte rapid şi în care cererea anuală de forţă de muncă nouă a ajuns să fie mai mare decât cea produsă în sistemul de învăţământ românesc. De asemenea, sunt domenii în care există riscul creării unui deficit, prin plecarea în număr tot mai mare a personalului calificat, cum ar fi domeniul medical.

Ce înseamnă toate acestea pentru Iași si România de Nord-Est? Avem un nou sprijin în asumarea rol de creare, atracție si retenție a polului regional de talente ITC din Ucraina (Cernăuți, Odessa) si Republica Moldova (Chișinău, Bălți). Continuă lectura

Lansarea proiectului Birouri Vii – “Spații pentru oameni”

cover Birouri Vii

Proiectul Birouri Vii – “Spații pentru oameni” își propune să aducă în centrul atenției comunitatea din industria IT & Outsourcing din Nord-Est-ul României, și nu numai, printr-o serie de video-interviuri realizate în birourile companiilor, cu oameni pasionați de ceea ce fac și cu manageri care pun accentul pe crearea unui mediu de lucru friendly și relaxant pentru angajați.

“E o vorba care zice “Home is where the heart is”. Nu vad de ce birourile n-ar fi la fel. Daca tot ne petrecem acolo majoritatea timpului (exceptand weekendurile, vacantele si somnul), cred ca ar fi bine sa ne gandim ca un birou nu inseamna doar mocheta, scaun, masa, lampa si un sertar, ci o a doua casa in care vrei sa vii cu toata inima.” – Marius Ursache—Antreprenor

Birouri Vii (www.birourivii.ro) este o platformă de reportaje în care vorbim despre poveștile unor oameni reali, nu despre metri pătrați, vorbim despre viziunea pe termen lung a companiilor din IT & Outsourcing, și nu despre câte tone de fructe tropicale au consumat anul trecut, despre implicarea acestora în comunitate, și nu despre câte posturi de lucru au pe etaj.

Birourile sunt pentru oameni. Pentru echipe de oameni. Poate ca aparent suna banal, insa deseori actorii implicati in ciclul dezvoltare – inchiriere – amenajare – administrare a spatiilor de birouri, uita tocmai clientul final. Pentru ca, in realitate, acest client final nu este chiriasul (multinationala sau IMM) care va ocupa cladirea, nici investitorul care o va cumpara, ci este o echipa de oameni. (Sorina Florescu – Communication Consultant)

Prin acest proiect se dorește aducerea în față a unor companii pentru care oamenii sunt cea mai importantă resursă, iar marea provocare va fi aceea în care spațiul de lucru să îi ajute pe aceștia să fie mai comunicativi, mai productivi. Prin urmare, amenajarea birourilor este privită ca o investiție pe termen mediu, și nu doar ca o cheltuială în plus.

Dacă acum 10 ani de zile, stocul de birouri moderne al Iașului era cvasi-inexistent, cu doar câteva clădiri modernizate, astăzi putem vorbi de peste 150.000 mp de spații pentru birouri, iar cererea de clădiri și parcuri tehnologice este în creștere, ținând cont de faptul că întreaga zonă de Nord-Est a țării reprezintă “epicentrul” unui proces continuu de investiții externe. (Dan Zaharia, Fondator Birouri Vii)

Prima companie prezentată pe platforma Birouri Vii este THINSLICES (www.thinslices.com) cu un spațiu de birouri fresh și neconvențional, într-o clădire istorică din Iași.

Spațiile pentru birouri sunt locurile de muncă indispensabile oricărei activități, într-o mică proporție sau în integralitatea ei. Transformările au început în România, de la activități și afaceri care au pornit din spațiile disponibile ale locuințelor, dar în anii care au trecut acestea s-au mutat tot mai mult în spații special destinate, de multe ori organizate în complexe de activități cu complemente care au sporit confortul și atractivitatea. Recent, putem constata faptul că cele mai avansate construcții din punct de vedere al sustenabilității, eficienței energetice și înglobării de sisteme avansate de management, sunt cele destinate birourilor. (Șerban Țigănaș, președinte, Ordinul Arhitecților din România)

Proiectul demarează la nivel regional, însă în următorii 2 ani fondatorii plănuiesc să-l extindă și în alte orașe regionale de succes.

Dan Zaharia, inițiatorul și fondatorul Birouri Vii, are o experiență de peste 15 ani în management, vânzări și dezvoltare imobiliară. Ideea proiectului a plecat de la faptul că birourile devin active ale oricărei companii, localizarea, clădirea în sine și amenajarea spațiului interior fiind puncte cheie pentru atragerea și retenția angajaților.

Raluca Munteanu, Creative Director “Make Up Your Business”, este partener al proiectului, și ea se va ocupa de realizarea reportajelor care vor dezvălui povești de succes, din spatele pereților de sticlă.

Birouri Vii – teasing

Thinslices - Birouri Vii

Mai e puțin până pe 10 martie când lansăm “Birouri Vii”, o platformă de reportaje în care vorbim despre poveștile unor oameni reali, nu despre metri pătrați, vorbim despre viziunea pe termen lung a companiilor din IT & Outsourcing și nu despre câte tone de fructe tropicale au consumat anul trecut, despre implicarea acestora în comunitate și nu despre câte posturi de lucru au pe etaj.

#birourivii